Aleşii locali ai primului Consiliu municipal Chişinău (1990-1995) s-au întrunit astăzi, 1 mai, într-o şedinţă aniversară, la 20 de ani de la constituire. Manifestarea a avut loc la Centrul de Cultură şi Artă „Ginta Latină”. După 20 de ani, 58 de consilierii prezenţi la şedinţă, spun că ei au fost cei care au pus bazele democraţiei în Chişinău, transmite Info-Prim Neo.
În 1990 consiliul era numit Sovietul de Deputaţi ai Poporului. Şi-a schimbat denumirea în Consiliul municipal Chişinău în anul 1991, a menţionat preşedintele Asociaţiei „Consiliul Municipal '90”, Gheorghe Suruceanu. Fostul consilier a spus că îi este greu să compare activitatea primului consiliu şi a celui de acum, pentru că situaţia este diferită, dar a ţinut, totuşi, să facă o recomandare aleşilor locali de azi: să-şi îndeplinească promisiunile făcute în campania electorală.
„Schimbările democratice le-am început în 1990. Printre primele realizări a fost şi scoaterea monumentului lui Lenin. Tot atunci l-am adus pe Ştefan cel Mare”, a remarcat Gheorghe Suruceanu. Printre meritele primului consiliu, Gheorghe Suruceanu a menţionat şi aprobarea stemei municipiului Chişinău, redenumirea a peste 800 de străzi şi parcuri.
Titus Foiu, fost consilier municipal şi preşedinte al comisiei industrie, spune că primul consiliu a făcut lucruri frumoase, pentru şi-a dorit să facă ceva pentru societate. „Dar eram prea naivi atunci şi credeam că tot ce facem va rămâne pe veci, dar unele lucruri s-au schimbat”, a remarcat cu regret fostul consilier.
Un coleg de-al său, Petru Ungureanu, pe atunci preşedinte al comisiei pentru locuinţe şi transport, crede că în toţi aceşti ani lucrurile nu prea au evoluat. Problemele legate de dezvoltarea teritorială a oraşului, transportul, drumurile – nu sunt soluţionate nici astăzi.
Un alt fost consilier, Grigore Fidelschi, spune că atunci printre consilieri erau mai mulţi patrioţi, oameni pe care astăzi îi numeri pe degete. Primul consiliu a pus temeliile democratizării, căutărilor identităţii acestui popor.
Gheorghe Mârzacu, purtătorul de cuvânt consiliului anilor 90, unul dintre primii ofiţeri de presă ai instituţiilor publice, a declarat că aleşii locali de acum 20 de ani au avut o activitate măsura timpului, care a fost bulversat de anti-mişcarea naţională. Aceasta se străduia să pună beţe în roate municipalităţii care pornise pe calea democratizării. „Eram în luptă mereu, luptă care a dus la românizarea organelor municipale. Au fost redenumite multe străzi şi, foarte important, limba română a fost acceptată ca limbă de lucru în primărie, până la acea perioadă fiind rusa”, a menţionat Gheorghe Mârzacu. El a mai spus că în primăvara anului 1992, Primăria Chişinău a organizat un marş pedestru – Marşul Unirii, care s-a încheiat la 27 martie la Bucureşti.
Asociaţia obştească „Consiliul municipal 90” întruneşte 62 de membri.
