Consiliul de Presă le solicită jurnaliștilor să trateze cu mai multă responsabilitate cazurile de suicid și să evite mediatizarea inadecvată a acestor tragedii. La ședința din 31 iulie, examinând o sesizare a Svetlanei Tătaru privind reflectarea în presă a unui suicid, membrii Consiliului au subliniat importanța asumării de către instituțiile mass-media a bunelor practici jurnalistice în acest domeniu, transmite IPN.
Sesizarea a fost depusă la Consiliul de Presă după publicarea mai multor știri despre cazul adolescentei din raionul Anenii Noi care s-ar fi sinucis din cauza notei de la examenul de bacalaureat. Autoarea sesizării a cerut analiza sub aspect deontologic a materialelor la această temă, publicate de site-urile Sputnik.md, VoceaBasarabiei.md și Publika.md, iar la propunerea unor membri ai Consiliului, a fost analizată și o știre la aceeași temă, publicată de Jurnal.md.
În urma examinării sesizării, membrii Consiliului de Presă nu au constatat încălcări evidente ale Codului Deontologic în aceste știri, însă au remarcat, în unele cazuri, o abordare superficială a cazului. „Din păcate, sinuciderile sunt reflectate foarte des și deseori neprofesionist, mai mult, unii jurnaliști răspândesc nejustificat tot felul de speculații despre victimele sau posibilele cauze ale suicidului”, a spus Ludmila Andronic, membră a Consiliului de Presă. Un exemplu în acest sens îl constituie mediatizarea speculațiilor făcute de persoane terțe, inclusiv pedagogi și asistenți sociali, în cazul adolescentei din Anenii Noi, iar jurnaliștii au citat aceste surse fără să ia în calcul impactul pe care îl pot avea aceste declarații asupra familiei victimei. „Nu este treaba profesorilor să-i spună unui jurnalist detalii din viața privată a unui copil sau a familiei acestuia”, a spus Inga Burlacu, membră a Consiliului de Presă, care a solicitat Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să instruiască suplimentar profesorii cum să abordeze subiectele tragice care se pot întâmpla cu elevii, în baza Regulamentului privind comunicarea între instituțiile de învățământ și mass-media în cazurile care se referă la copii, elaborat cu participarea Consiliului de Presă și pus în aplicare în februarie 2014.
Ghidul de bune practici jurnalistice privind reflectarea mediatică a suicidului le recomandă jurnaliștilor să evite speculațiile cu privire la motivele sinuciderii și să investigheze dacă există factori economici, sociali sau de altă natură care au determinat sinuciderea. Zvonurile, presupunerile și culpabilizările nefondate, precum și imaginile șocante și explicite nu-și au locul într-o relatare jurnalistică la această temă, iar profesioniștii media trebuie să ia în calcul și riscul de a încuraja comportamentele imitative dacă prezintă suicidul prin prisma senzaționalului.
Potrivit Ghidului, materialele jurnalistice la această temă trebuie să le explice oamenilor unde pot găsi ajutor în situații de viață care îi copleșesc, iar sinuciderea poate fi prevenită dacă oamenii obțin ajutor la timp.
