Atingerea unui consens larg în cazul proiectului de schimbare a sistemului electoral este una dintre recomandările de la Veneţia care este interpretată în mod diferit de promotorii şi oponenţii acestei reforme electorale, dar şi în societatea moldovenească în ansamblu. Promotorii spun că, pe de o parte, există suficient consens în Parlament şi în societate, pe de altă parte, mai mult consens nu are de unde exista. Oponenţii afirmă că nu există consens nici în Parlament, nici în societate, respectiv, acesta trebuie asigurat, dar în discuţii sincere, nu mimate. Acesta a fost laitmotivul dezbaterii publice cu tema: „Consensul larg în societatea moldovenească: necesitate și posibilitate”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Victor Juc, vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice a Academiei de ştiinţe a Moldovei, a declarat că problema unui consens larg sau îngust niciodată nu s-a aflat pe agenda zilei în Moldova, iar deciziile se adoptau în baza mecanismelor democrației reprezentative în Parlament. Consensul presupune că în linii mari toți sunt de acord cu o anumită decizie care urmează a fi adoptată și implementată, însă o atare abordare este caracteristică şi regimurilor totalitare. El a subliniat că într-un regim democratic este mai dificil să obții consens pentru că are la bază promovarea pluralismului de opinie. „Acest fapt nu înseamnă că în regim democratic nu poate să existe consens, dar cel mai important lucru ține de asumarea plenară a valorilor democratice în condițiile în care acestea există ca stare și proces. S-a dorit ca în Moldova să existe nu un consens, ci o largă majoritatea socială și politică, dar această sintagmă este ușor interpretabilă pentru că opiniile pot fi diferite și fiecare are dreptul la opțiune”, a mai spus expertul ediției.
Valeriu Ghilețchi, deputat al Grupului parlamentar PPE, a precizat că pentru consens larg de modificare a sistemului electoral se cer acțiuni, unele dintre ele sunt în plină desfășurare, prin care mai multe lucruri ale acestei reforme pot fi discutate. El a subliniat necesitatea unei campanii de informare corectă, pentru că cetățenii și-ar dori schimbarea, dar nu toți știu ce fel de schimbare își doresc. Foarte importante sunt și discuțiile între partidele politice, susține deputatul, iar consensul până la urmă va fi realizat prin votul din Parlament, unde se ia decizia finală. „Consider că este nevoie de discuții pentru un consens larg și fac apel către cei din afara Parlamentului să vină cu propuneri cum să votăm în lectura a doua acest proiect ca să avem o lege echitabilă, cu condiții egale”, a menționat Valeriu Ghilețchi.
Vicepreședintele PL, Valeriu Munteanu, a notat că la modul practic, consensul menționat de Comisia de la Veneția, este reprezentat doar de PDM și PSRM, iar din punctul său de vedere schimbarea sistemului electoral este dorită doar de PDM, pe când PSRM pledează pentru acest lucru fiind sub presiune și acum încearcă să găsească suficiente argumente pentru a nu vota în lectura a doua proiectul. Deoarece păstrarea actualului sistem electoral îi avantajează mai mult pe socialiști, decât schimbarea acestuia, consideră Valeriu Munteanu. Fruntaşul liberal a exprimat îngrijorări în legătură cu neclarității legate de votarea, până la încheierea acestei sesiuni parlamentare, a proiectului de lege. „Sunt foarte multe amendamente, iar oamenii nu vor să participe la discuţii, toate acestea ridică foarte multe semne de întrebare. În paralel cu traseismul politic, este un lucru extrem de negativ și contraproductiv pentru formarea unui stat de drept”, a spus Valeriu Munteanu
Construirea unui consens este un proces de negociere constant, a declarat directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului Sergiu Ostaf, și este important ca părțile care doresc să ajungă sau să construiască un consens să se implice în acest proces. „În opinia mea, consensul în sensul avizului Comisiei de la Veneţia trebuie să fie luat pe întreaga paletă. Consensul trebuie să fie dorit şi prin negocieri pe marginea tuturor propunerilor şi recomandărilor tehnice şi juridice. Şi acest proces de construire a unui consens larg se referă nu de principiu la o soluţie sau alta, dar pe toată paleta de propuneri cu participarea tuturor actorilor”, a adăugat Sergiu Ostaf.
Vladimir Bolea, reprezentantul PAS, a spus că partidul pe care îl reprezintă nu participă la discuțiile organizate de guvernare, deoarece PDM și PSRM mimează discuțiile și dacă se va vota schimbarea sistemului electoral, PAS nu vrea să facă parte din „circul numit discuții cu opoziția”. Acesta a subliniat că discuțiile despre modificarea sistemului electoral ar fi trebuit să se întindă pe o durată de doi ani cel puțin, la baza discuțiilor cu societatea să fie pusă informație veridică, pe când până acum au fost puse la bază „informații mincinoase”. „Vedem o minciună totală și o manipulare extraordinară a societății și de aceea nu ne putem implica în acest joc al puterii. Astfel, atât la nivel național, cât și la cel internațional, susținem că nu avem nimic de discutat cu acest sistem total nedemocratic. Dacă am participa la discuții, am legitima un proces nedemocratic, iar lor le-ar fi convenabil să participăm pentru că am valora cât o bifă pe hârtie”, a mai spus Vladimir Bolea, care a adăugat că societatea vrea schimbarea clasei politice și știe și numele celor pe care vrea să-i schimbe.
Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, a precizat că nu este împotriva schimbării sistemului electoral actual, dar așa cum nu a fost soluționat conflictul transnistrean și nici nu a fost dusă la capăt reforma teritorial administrativă această schimbare nu trebuie făcută acum. Acesta a mai spus că schimbarea sistemului electoral și votarea în circumscripții acum, va fi doar în favoarea celor două partide bogate. „Atât liderul PDM, cât și cel al PSRM au în spate fundații care împart coșuri cu alimente populației la scară națională”. În asemenea situație, Boțan se întreabă dacă cei fără fundații vor participa la alegeri și dacă este corect să fie aplicate asemenea abordări în procesul politic de influențare a deciziilor cetățenilor.
„Sigur că celor bogați le convine, însă nu pot înțelege, de ce democrații pavează calea spre victoria socialiștilor? Igor Dodon are și așa 45% din voturi, care este interesul PDM să paveze calea spre victoria PSRM? Eu am semne de întrebare, dar aceasta poate însemna apriori că alegerile nu vor fi libere și corecte și dacă ajung la acest punct trebuie să mă revolt ca om ce se ocupă de sistemele electorale”, a mai spus Igor Boțan.
Dezbaterile publice cu tema „Consensul larg în societatea moldovenească: necesitate și posibilitate”, ediția a 74-a, fac parte din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” și au desfășurate cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
