„În circumstanțele menționate, nu ne rămâne decât să adoptăm atitudini critice atât față de mentori, cât și față testori. Și da, trebuie să privim atent împrejur pentru a redescoperi și, eventual, descoperi noi proiecte politice, inițiate de oameni liberi de apucături de justițiari vorbăreți și mentori sau de testori, care își fentează permanent partenerii, iar ulterior se plâng că au dat greș    ”

Mentorat în loc de corectitudine profesională

Oponenții și o parte a susținătorilor președintelui Maia Sandu sunt de acord că acesta din urmă a început să calce prin străchini. Doi factori contribuie în mod determinant la acest marș triumfal – atitudinea plină de echivocuri a mesajelor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și filtrele defectate ale șefului statului. Este adevărat – comportamentul sinuos al PSRM, bazat pe declarații contradictorii privind depășirea crizei guvernamentale, cu pledoarie atât pentru instalarea unui guvern de tranziție, cât și pentru dizolvarea rapidă a Parlamentului, a paralizat voința Președinției pentru depășirea crizei guvernamentale pentru mai bine de o lună de zile. 

În același timp, modalitatea de constituire de către președintele Maia Sandu a echipei sale de consilieri și a noii componențe a Consiliului Suprem de Securitate (CSS) i-a întristat mult pe susținătorii șefului statului, turnând torente de apă la moara propagandei PSRM-iste. Pentru a evita atitudinile părtinitoare, merită menționate unele păreri ale observatorilor independenți:

• numirea unor consilieri cu expertiză irelevantă pentru domeniul de responsabilitate, cum este cazul consilierului pentru probleme de securitate;   
• manifestarea dublelor standarde față de integritatea foștilor și actualilor colegi, lucru ce iese în evidență din compararea atitudinii Maiei Sandu față de diploma falsă a ex-premierului Chiril Gaburici, pe de o parte, și atitudinea față de diploma de master a propriului consilier – Ala Nemerenco. Deși, trebuie să recunoaștem că cei doi sunt buni în domeniile lor de activitate. În astfel de situații, opinia publică se vede forțată să admită că filtrele de integritate ale Maiei Sandu lucrează în regim de membrane osmotice, cu regimuri diferite de promovare și blocare pentru cei din afara și interiorul cercurilor în care se regăsește doamna președinte;
• numirea membrilor CSS și atitudinea de mentor față de aceștia, care au competențe reale și cunoștințe de care nu dispune șeful statului și simplii promotori ai discursurilor justițiare, și pe care i-a avertizat despre viitorul tratament preferențial, amenințându-i chiar cu ignorarea ca remediu de eficientizarea a activității CSS etc.   

Călcatul prin străchini al șefului statului se reflectă și asupra comportamentului Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a început să manifeste aere de superioritate în raport cu alte formațiuni politice parlamentare și extraparlamentare. Acest model comportamental ar putea avea consecințe neașteptate la eventualele alegeri anticipate pentru PAS-ul decapitat. Ulterior, s-ar putea să se ajungă la văicăreli pe motiv că unde nu-i cap, vai de picioare.   

Presiunea testosteronului vs. calitatea de testor

Orgoliul rănit al ex-președintelui Igor Dodon îl face să se zbată într-un fel de convulsii, făcând declarații contradictorii – ba pledează pentru instaurarea unui guvern provizoriu, ba vrea declanșarea cât mai urgentă a alegerilor anticipate. Sub presiunea șocului cauzat de pierderea alegerilor prezidențiale, liderul PSRM s-a lansat în tot felul de activități:

• și-a implicat fracțiunea parlamentară a PSRM într-un proces furibund de adoptare pe bandă rulantă a unui pachet de legi cu potențial exploziv, pentru a-i lăsa succesoarei sale la Președinție o moștenire nefastă, de care actualmente se preocupă Curtea Constituțională (CC);
• a alergat până la Moscova pentru a-și asigura suportul în preluarea funcției de președinte al PSRM;
• a anunțat declanșarea acțiunilor de protest împotriva hotărârii CC privind statutul limbii ruse, care să culmineze cu un protest de amploare în Chișinău.
• a anunțat demararea campaniei de întâlniri, practic zilnice, cu cetățenii prin localitățile țării, ceea ce reprezintă un procedeu de tehnologie politică pentru menținerea pe linia de plutire și evitarea colapsului politic. A propos, așa a procedat ex-premierul Vlad Filat, care s-a angajat să viziteze zilnic localitățile țării după ce a fost demis din funcția de prim-ministru în 2013, lucru care a ajutat Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) să evite prăbușirea, obținând un rezultat relativ bun la alegerile parlamentare din 2014.

Toate acțiunile menționate ale liderului PSRM sunt însoțite de activitatea furibundă a armatei de trolli și propagandiști, lucru ce ne demonstrează că interesul pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate este totuși unul mare. În circumstanțele menționate, totuși, se ivește întrebarea – dacă PSRM își dorește mai degrabă alegeri anticipate decât instaurarea unui guvern de tranziție, atunci de ce e nevoie de multitudinea de mesaje pline de echivocuri? E dificil de a răspunde la această întrebare, dar o variantă de răspuns ar fi că liderul PSRM și-a redescoperit vocația de testor al politicienilor moldoveni. Doar anterior Igor Dodon nu o singură dată și-a supus partenerii politici unor teste:

• primul politician testat de liderul PSRM a fost, în 2011, mentorul său politic, președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, care a fost testat cât de naiv este. În acest sens, Igor Dodon a semnat un jurământ de credință PCRM-ului, care l-a descoperit la o bursă și l-a promovat în funcția de ministru. Testul a avut consecințe neplăcute pentru liderul PSRM, pe care mentorul său l-a numit fiu de cățea pentru că i-a relevat naivitatea;
• al doilea politician testat de liderul PSRM a fost ex-președintele Nicolae Timofti, care în martie 2012 a fost examinat de Igor Dodon la capitolul respectării statalității Republicii Moldova. Testul a trecut cu brio și Igor Dodon a votat pentru alegerea lui Nicolae Timofti în funcția de șef al statului, prelungind totodată aflarea la guvernare a Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) și, în mod special, a unor componente ale acestea, cu tocmai 7 ani de zile, până în 2019. Adevărul este că testarea lui Nicolae Timofti nu putea, în principiu, da rezultat negativ. Altminteri, Igor Dodon risca să fie, pur și simplu, expulzat din politică la alegerile parlamentare anticipate. Patru ani mai târziu, Igor Dodon a regretat rezultatele testului, sfințind sediul președinției, în care a activat predecesorul său testat drept apt de reprezentarea statului;
• al treilea politician testat de liderul PSRM s-a dovedit a fi coordonatorul executiv al guvernării – Vlad Plahotniuc, care în urma unui joc abil de șah politic, a fost eliminat, în iunie 2019, din ecuația politică moldovenească.  Actualmente, Igor Dodon regretă rezultatele testării capacităților lui Plahotniuc, afirmând că Maia Sandu este mai periculoasă. Este de înțeles de ce – Plahotniuc l-a ajutat pe Dodon să devină președinte în 2016, iar Maia Sandu, cu care s-a coalizat după eliminarea lui Plahotniuc, i-a luat fotoliul prezidențial în 2020.     

Așadar, ne-am convins că, practic, toate testele efectuate de liderul PSRM au dat inițial rezultatele râvnite de Igor Dodon, dar ulterior au fost regretate. Având în vedere acest lucru, ne convingem că liderul PSRM nu renunță la vocația sa de testor, punând la cale următorul exercițiu de acest gen. În contextul înaintării de către președintele Maia Sandu a candidaturii ex-ministrului finanțelor, Natalia Gavriliță, la funcția de prim-ministru, liderul PSRM a declarat următoarele: "Consider că fracţiunea parlamentară a socialiştilor trebuie să participe la audierile parlamentare şi la dezbaterile asupra programului şi a componenţei guvernului, pentru a demonstra poporului calitatea şi profesionalismul actualei /vechi echipe a Maiei Sandu"! Deci, mai puțin contează ieșirea din criza politică, ceea ce contează este testarea echipei Maiei Sandu, ca să vadă poporul ce a pierdut votând-o la prezidențiale în detrimentul lui Igor Dodon.

Concluzii

După un șir de exerciții electorale, clasa politică din Republica Moldova nu pare să se îmbunătățească. Dimpotrivă, se pare că avem o involuție permanentă. Se dovedește că multașteptata schimbare și intrare în normalitate nu se apropie, ci se depărtează. În locul unei competiții politice bazate pe valorile declarate de principalii actori politici, societatea este atrasă într-un spectacol dezgustător al unor politicieni cu înclinații de mentor și testor.

În circumstanțele menționate, nu ne rămâne decât să adoptăm atitudini critice atât față de mentori, cât și față testori. Și da, trebuie să privim atent împrejur pentru a redescoperi și, eventual, descoperi noi proiecte politice, inițiate de oameni liberi de apucături de justițiari vorbăreți și mentori sau de testori, care își fentează permanent partenerii, iar ulterior se plâng că au dat greș.