 |
|
| Anatol Țăranu | |
Recenta Conferință de Securitate de la München a evidențiat tensiunile crescânde între Statele Unite ale Americii și Europa, în contextul noii politici externe americane, denumită de unii experți "politica de cowboy" și care a generat îngrijorări profunde în rândul liderilor europeni.
Contextul Conferinței de Securitate de la München 2025
Desfășurată între 14 și 16 februarie 2025, cea de-a 61-a ediție a Conferinței de Securitate de la München a reunit aproape 60 de șefi de stat sau de guvern și peste 100 de miniștri, având ca temă centrală războiul din Ucraina și un posibil plan american de pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a participat în persoană, alături de vicepreședintele american JD Vance și emisarul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg.
În cadrul conferinței, vicepreședintele american JD Vance a susținut un discurs incendiar, criticând Europa pentru presupusa lipsă de angajament față de libertatea de exprimare și democrație. El a afirmat că "dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari în reclame digitale dintr-o țară străină, atunci nu era foarte puternică de la bun început". Aceste comentarii au stârnit reacții puternice din partea liderilor europeni. Cancelarul german Olaf Scholz a respins acuzațiile, subliniind că democrația germană este rezultatul opoziției față de național-socialism și fascism și că germanii își decid singuri destinul democratic.
Președintele conferinței, Christoph Heusgen, a avut o reacție emoțională în timpul discursului său de închidere, exprimându-și îngrijorarea că valorile comune dintre Europa și SUA nu mai sunt atât de solide. El a declarat: "Această conferință s-a născut ca un forum transatlantic, dar după discursul vicepreședintelui Vance, trebuie să ne temem că baza valorilor noastre comune nu mai este atât de comună". Aceste cuvinte au fost urmate de aplauze în picioare din partea participanților.
Politica externă americană și impactul asupra relațiilor internaționale
Administrația Trump a adoptat o abordare a politicii externe, promovând o agendă "America First", care a generat tensiuni în relațiile cu aliații europeni. Această politică a inclus inițiative precum negocieri directe cu Rusia pentru încheierea războiului din Ucraina, fără consultarea prealabilă a partenerilor europeni sau a Ucrainei. Există temeri că un eventual acord ar putea exclude șansele Ucrainei de aderare la NATO și ar legitima anexările teritoriale rusești, ceea ce ar submina critic securitatea europeană.
În plus, propunerea SUA de a obține o participație de 50% în resursele minerale ale Ucrainei în schimbul sprijinului, fără a oferi garanții de securitate, a fost respinsă de președintele Zelenski. El a subliniat că nu crede în garanții de securitate fără implicarea directă a Americii.
O asemenea abordare americană a raporturilor cu Europa, alături de suspendarea finanțărilor din cadrul programelor USAID, a provocat un adevărat tsunami de bucurie în rândurile propagandiștilor și politicienilor ruși. Aceeași euforie răutăcioasă trăiește din plin și coloana a cincea pro-rusă din Republica Moldova.
Chiar dacă în zona USAID, cu timpul, s-au acumulat mai multe probleme de funcționare a programului, totuși, acesta a fost cel mai de succes promotor în plan internațional al valorilor democrației liberale, cu cel mai înalt randament al politicii „soft power”, operat vreodată în plan internațional. Maniera în care acest program a fost suspendat a fost comparată cu riscul de a arunca „copilul odată cu apa murdară din covată”, subliniind pierderile strategice pe care le poate implica o astfel de decizie.
Reacția Europei și necesitatea unei strategii comune
În urma acestor evoluții, liderii europeni s-au reunit de urgență la Paris pentru a discuta o strategie comună în fața politicilor americane și a negocierilor de pace care riscă să excludă Europa și Ucraina. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat importanța unității europene și a participării active la procesul de pace, avertizând că o înțelegere între SUA și Rusia, fără implicarea Europei, ar putea avea consecințe grave pentru securitatea continentului.
În acest context, Europa se confruntă cu provocarea de a-și consolida capacitățile de apărare și de a-și asuma un rol mai proeminent în politica de securitate globală. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că țările europene trebuie să elaboreze planuri concrete pentru Ucraina, dacă doresc să joace un rol major în discuțiile privind o soluție de pace.
O veste proastă pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului a venit împreună cu știrea că România nu a fost invitată la acest summit, fapt care a ridicat semne de întrebare privind rolul său pe scena geopolitică europeană. Diferența față de Polonia, considerată un partener-cheie în regiune, este semnificativă, iar lipsa unei poziții clare față de Republica Moldova și de reîntregirea națională poate fi menționată ca un posibil motiv al marginalizării diplomatice. De trei decenii Bucureștiul ignoră problema Basarabiei în planul dezideratului reîntregirii naționale, dând dovadă, pe această cale, de deficit de demnitate națională. Iar dacă tu însuți nu te respecți în modul cuvenit, de ce ai miza pe respectul străinilor?
Consecințele pentru Republica Moldova
În actualul context geopolitic complex, Republica Moldova se confruntă cu provocări majore în eforturile sale de integrare europeană și de consolidare a securității naționale. Tensiunile între SUA și Europa cu siguranță vor influența negativ parcursul european al RM, având în vedere că sprijinul occidental este esențial pentru reformele interne și pentru rezistența în fața influențelor externe, în special din partea Rusiei.
Mai mulți experți cred că o reconfigurare a politicii externe americane, care a început sub președinția Trump, poate să includă o posibilă „împărțire a sferelor de influență” între SUA și Rusia. În acest caz, Trump ar adopta o politică de neimplicare în Europa de Est sau chiar de concesii către Rusia, ce ar putea încuraja Moscova să-și întărească influența în fostele republici sovietice, inclusiv în Republica Moldova.
Republica Moldova continuă să se confrunte cu prezența trupelor ruse în Transnistria, iar o atitudine mai permisivă a SUA față de Rusia ar putea întări poziția regimului separatist de la Tiraspol. Politica izolaționistă ar putea reduce implicarea SUA în NATO și în securitatea europeană, ceea ce ar lăsa Republica Moldova mai vulnerabilă în fața influenței rusești.
Aprofundarea tendințelor politicii Trump în Europa ar putea însemna o schimbare a echilibrului de putere în regiune, cu riscuri sporite pentru Republica Moldova, mai ales dacă SUA ar adopta o abordare mai conciliantă față de Rusia. În această ambianță geopolitică trebuie să ne așteptăm la creșterea influenții partidelor pro-ruse pe scena politică moldovenească, cu riscul real de preluare de către aceste forțe a guvernării după alegerile parlamentare din toamnă. În aceste condiții este imperios necesar pentru forțele pro-europene să-și coordoneze minuțios tacticele electorale pentru mobilizarea maximă a segmentului europenist la viitoarele alegeri, fără de care păstrarea cursului european al Republicii Moldova nu va fi posibil.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
