Comunitatea evreiască din Moldova, dar şi evreii de pretutindeni, sărbătoresc începând cu seara de 3 aprilie Pesah (Paştile). Sărbătoarea, care durează opt zile şi se va încheia pe 11 aprilie, simbolizează primăvara şi eliberarea evreilor din robia egipteană acum 3325 de ani, transmite IPN.

Într-un mesaj al Comunităţii evreieşti din Republica Moldova se menţionează că această sărbătoare de primăvară aminteşte despre tragicele pagini ale istoriei, dar şi cele luminoase ale poporului evreiesc. Este o lecţie de preţuire şi păstrare a libertăţii, respectarea opiniilor şi drepturilor altora.

Pesah reprezintă timpul de curăţare şi de reînnoire. Fiecare trebuie să se vadă pe sine cum ar fi ieşit din Egipt. În limba evreiască Egipt este Mitzrayim, iar un alt sens al cuvântului Mitzrayim este graniţă, graniţă spirituală şi fizică. Tora spune: Este necesar zilnic să depăşim „graniţele”, limitele, să tindem înainte în dezvoltarea spirituală şi fizică.

Primele şi ultimele două zile de Pesah, numite Seder, sunt cele mai importante din ciclul celor opt zile de sărbătoare. La masa de Seder se mănâncă matzah – turtă din aluat nedospit. Nu se consumă produse cu drojdie pentru a comemora pâinea nedospită pe care au mâncat-o evreii când au plecat din Egipt pentru că nu avuseseră timp sa lase aluatul sa crească.

Pe masa de sărbătoare trebuie să existe produse specifice care au conotaţie simbolică. Hreanul (haroset) simbolizează suferinţa şi chinurile sclaviei. Apa sărată simbolizează lacrimile de suferinţă, dar şi lacrimile bucuriei libertăţii. Karpasul este un amestec de cartofi fierţi şi rădăcinoase care aminteşte despre hrana proastă şi insuficientă aruncată sclavilor. Elementul care simbolizează ieşirea evreilor din Egipt este marcat prin Z’roah - o bucata de carne sau un os de miel care se referă la „mielul pascal” şi la salvarea evreilor de către Dumnezeu.