Comunicat de presă

                                                                                                         (făcut public în cadrul conferinţei de presă din 20 februarie 2013)

IULIA DELIU:    Stimaţi reprezentanţi  a  surselor   mass-media, mulţumesc pentru că aţi manifestat interes pentru conferinţa noastră, că ne-ați onorat cu prezenţa.

Sărăcia ţării şi a populaţiei vine de la corupţia în structurile de vîrf a statului  prin  protejarea unor  agenţi  economici  cu  capitaluri  mari,  care-şi  permit  deschis   comiterea   infractiunilor.

Dorim să vă comunicăm despre fărădelegile din sistemul bancar, ce nu se  limitează la cele 4-5 cazuri mediatizate.  Azi,  repetat,   vreau să vă comunec despre „atacul raider” în cadrul BC ”Mobiasbancă”–“Groupe Societe Generale” SA, care a adus la neplata mijloacelor băneşti către Bugetul de Stat şi acţionarii minoritari,  inclusiv  şi  la  deposedarea   acestor  de  cotele  sale  din  patrimoniul  Băncii.

Eu  -   IULIA  DELEU  -  Preşedintele Fundaţiei „Dreptul şi Democraţia”,  în  calitate  de  activist  obştesc  pentru  drepturile  omului   şi  acţionar  minoritar   sînt  jertfă  al   Băncii Comerciale „Mobiasbanca”- “Groupe Société Générale” SA.  Anterior  am  acuzat  şi  mai  continuu  să  acuz  în  acţiuni  ilegale  cu  caracter  infracţional,  calificîndu-le  drept  atac  “raider”,   comise  de către membrii Consiliului băncii şi  acţionarii  majoritari  sub  diferite   forme.  Banca  în  cauză  face  capital  pe  fondul  sărăciei  din Moldova.    Iar  deoarece  autorităţile,  fiind  informate  despre   acestea   şi  nu  se  implică  în stoparea acţiunilor ilegale,  voi  fi   impusă  de  situaţie  să  acţionez  Moldova la Curtea Europeană  pentru  Drepturile  Omului  cu  informarea   presei  internaționale.

Subiectul acestei istorii este următorul:

1. BC „Mobiasbancă”  timp  de  10  ani  nu  achită   dividende  acţionarilor  minoritari,  din  care  motive  au  fost   siliţi  să-şi  vîndă  acţiunile  la  preţ  de  nimic,  iar  dividendele  cuvenite  au  fost  sustrase  de  acţionarii  majoritari,  fiind  totodată  și  deposedați   de  cotele  sale  din  patrimoniul  băncii;

2.  Ca un element ieşit din comun, am putea spune chiar inovaţional, a fost scutirea, în mod suspect, a Băncii de plata impozitului pe venit, începînd cu anul 1999 pînă în anul 2011;

3.  Pachetul de control de acţiuni  în  valoare  de 63%   a  fost vîndut la o sumă redusă,   în  lipsa  Hotărîrii  Adunării Generale   a   acţionarilor,  fiind  totodată  comisă  dosirea   plăţii  impozitului  pe  venit  din   vînzarea-cumpărarea pachetului de control de acţiuni, estimată aproximativ la 140-150  mln.lei;    BC „Mobiasbancă”  în  a.  2006,  cu  active în jurul a 2 miliarde lei, a fost evaluată la doar  440 milioane,  dintre  care   mai  bine  de  200  milioane  constituiau  dividendele  nedistribuite;

4.  Emisiunea  suplimentară  de  acțiuni  cu  privarea  acționarilor  minoritari  de  dreptul   de  preemțiune  și  cu  deposedarea  acestor  de  cotele  cuvenite  din  patrimoniul  Băncii,  proportional  numărului  de  acțiuni   deținute.

Consiliul BC “Mobiasbanca” – Groupe Societe Generale” SA şi acţionarii majoritari prin acţiunile sale ilegale, cu sprijinul funcţionarilor de stat, au comis şi mai comit încălcări ale legislaţiei, prin neplata, către acţionari, a dividendelor timp de 10 ani şi nevarsarea, către Buget a  impozitelor  pe venit timp de 14 ani,  inclusiv a altor impozite,  diminuate prin scheme frauduloase în proporţii enorme, ceia  ce, evident, contribuie la sporirea nivelului sărăciei în ţară.

M-am  adresat către Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Banca Naţională,  Procuratura Generală,  Procuratura Anticorupţie   şi  Centrul  pentru   combaterea  crimelor  economice  şi   corupţie (CNA), însă  acţiunile   şi   răspunsurile   acestor   instituţii,   demonstrează   direct   protecţionismul   ilegalităţilor,  prin  interpretarea   eronată  a  normelor  de  drept,  aplicate   în   activitatea   băncii.

Luînd  în  consideraţie   gradul  prejudiciabil   cauzat   atît    acţionarilor  minoritari,  cît  şi   statului,  am  făcut  personal  și  mai   fac  un  apel  către  Prim-Ministrul   Vlad  Filat  să   intervină  cu   acţiuni   corespunzătoare   şi   concrete.

În sectorul bancar au loc fărădelegile şi deposedările de avere. Îi solicit Premierului Vlad Filat să nu se limiteze numai la cazurile investigate  și îi adresez următorul mesaj: ”Domnule Filat, daca doriti sa aveti sprijinul societăţii civile pentru a duce la bun sfirsit lupta impotriva fărădelegilor, dorim sa vedem acţiunile unui luptător pentru adevăr şi valori naţionale și în cazul pe care il voi expune.

În contextul discuţiilor asupra atacurilor raider, săvîrşite asupra băncilor comerciale, informez conducerea de vîrf a ţării, în special, pe Premierul Vlad Filat, inclusiv publicul, despre faptul că acţiunile ilegale întreprinse în Banca „Mobiasbancă” sînt elemente ale „atacurilor raider”, săvărşite prin alte metode noi, consecinţele căror se reflectă negativ asupra economiei ţării, prin nevărsarea în buget a surselor financiare în proporţii de sute de milioane, inclusiv şi prin deposedarea acţionarilor minoritari de bunurile sale.

În calitate de pătimită, prin intermediul actualei conferinţe de presă, doresc să reţin atenţia opiniei publice, a instituţiilor statului, a guvernanţilor asupra altor metode de acaparare „raider” a proprietăţii acţionarilor minoritari autohtoni, care nu se produc fără sprijinul şi implicarea politicienilor, a instituţiilor de stat abilitate, prin alte scheme frauduloase, pe care le vom prezenta în calitate de reprezentanţi a societăţii civile.

În  confirmarea  unor  ilegalităţi  comise  în  BC “Mobiasbanc” SA  refer  rezultatele  doar   a   controlului,  efectuat  la  BC “Mobiasbancă” – Groupe  Societe  Generale” SA – în  iulie-august 2010,  expuse  în   Hotărîrea nr. 252 din 23 decembrie 2010  al  Consiliului  de  administraţie al Băncii  Naţionale  a  Moldovei, după  cum  urmează:

         1.  Ca  rezultat  al  controlulu  efectuat de către BNM în  perioada iulie-august  2010  la  BC “Mobiasbancă”  s-a  constatat  că  banca  a  admis  încălcări  ale prevederilor actelor normative, s-a angajat în  operaţiuni  riscante  sau  dubioase…..
         2.  Banca  încalcă prevederile  art.5 alin.(1), art.8  alin. (1)  din  Legea nr. 190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării  banilor ….
         3.  Banca  nu  respectă prevederile Instrucţiunii  interne  cu  privire  la  cunoaşterea  debitorului, nu dispune  de  informaţia  completă  despre  unii  debitori ai  Băncii…
        4.   Banca  nu  respectă  prevederile  Procedurii  interne  privind  activitatea  de  creditare…
         5.  Banca  nu  dispune  de  cadrul  normativ  necesar  aferent  reflectării  principalelor  operaţiuni  contabile  şi  anume  a  celor:  de  creditare  a  clientelei;  privind impozitul pe venit,  de  plată  a  dividendelor,  inclusiv  plătite  în  avans; 
         6.  De  asemenea,  au  fost  identificate  unele  neajunsuri  la  nivelul  proceselor TI, care ar putea  genera  riscuri  în  activitatea  operaţională  a  băncii….. 

Stimaţi reprezentanţi a masmedia, respectuos vă rog să difuzaţi cel puţin  acest mesaj, dacă nu toată conferinţa de presă.

Acum  detalizăm  si  deschidem  parantezele  acestui „atac raider”.

La  05.01.1996  între  mine  şi  BC „ Mobiasbancă”   a  fost  încheiat  contractul  de participare  în  fondul  statutar  cu  oferirea  drepturilor  de   acţionar  al  Băncii  pe  un  termen  nelimitat.   În  baza  contractului  am  investit  în  fondul   statutar  al  Băncii  o  sumă  enormă  de  bani.  Banca  la  rîndul  său  și-a  asumat  obligațiunile  -  asigurarea  păstrării  mijloacelor   acționarului,    calcularea  și  achitarea   dividendelor  anuale; 

Pentru   anii  2001-2003  şi  2005  au  fost  distribuite  parţial  dividendele  cu  mult  mai  reduse  în  raport  cu  cele  reale.  În  total,   pe  perioada  a.a. 2001-2011   am  primit  dividende  în  valoare  de  150824  lei, ceea  ce  constituie  0,5%  achitate,   pe  сînd  nedistribuite  mie  personal   rămîn  dividendele  în   jur   de   5  milioane  lei.

Acţionarii  minoritari  pe  parcursul  a  10  ani  au  fost  duşi  în  eroare  prin  faptul  imposibilităţii  plăţii  dividendelor  din    motive  că  Banca  are  încheiate  Acorduri  cu  Inspectoratul  Fiscal  Principal  de  Stat  privind  scutirea de plata impozitului pe venit  cu  condiţia  de  a  nu  distribui  dividendele. 

 Profitînd  de  lacuna  din  legislaţie   că,  votul  acţionarilor  minoritari  nu  aveau  valoare  şi  de  faptul  că,  conform art. 49  din  Legea  privind  societăţile pe acţiuni  nr. 1134-XIII  din  02.04.1997,  hotărîrile cu privire la plata dividendelor anuale  se  adoptă,  la  propunerea  consiliului  societăţii,  de adunarea generală a acţionarilor,  acţionarul  majoritar  cu  votul  său  ignora  toate  drepturile  acţionarilor  minoritari. 

 Acţionarul  majoritar cu  pachetul  de  control  de  acţiuni  în  valoare  de  63,68%  de  acţiuni, iar  apoi  şi  mai  mult, în  mod  eronat,  dispunea de  a  nu  distribui  dividendele,  fără  a  ţine  cont  de  lipsa  temeiurilor  de  neachitare  a  dividendelor,  prevăzute  de  dispoziţia  art. 48 al.5 din  Legea  privind  societăţile  pe  acţiuni   şi  de  angajamentul  contractual  asumat  de  către  Bancă  privind  plata  anuală  a  dividendelor  şi,  nu  în  ultimul  rind,  de  încălcarea  legislaţiei  cu  privire  la  dreptul  de  proprietate,  inclusiv  şi  de  starea  materială  dificilă  a  unor  acţionari.

 Indiferent  de  obligaţiunile  asumate  şi  de  lipsa  temeiurilor, Consiliul  Băncii  şi  acţionarii  majoritari, care  au  acţionat  şi  acţionează  în  numele  Băncii,  pe  perioada  a  10  ani,  sub   pretextul  aplicării  facilităţii  fiscale  de  scutire  a  plăţii  impozitului   pe  venit,  au  dispus  de  hotărîri  neîntemeiate şi  ilegale  de  a  nu  distribui  dividendele. 

Conform  datelor  Băncii,  reeşind  din   hotărîrile  adoptate  la  adunările  generale  anuale  a  acţionarilor,  Banca  a  beneficiat  de  facilităţile  fiscale,  adică  a  fost  scutită  de  plata  impozitului  pe  venit  în  mărime  de  80%  şi  50%  pe  parcursul  a  14  ani  şi  a  avut  încheiate  4  acorduri,  ceea  ce  este  negat  de  informaţia  eliberată  de  Organul  fiscal  şi  efectiv  prezenţa  a  2  acorduri  pe  perioada  a  8  ani.

Prin  Acordul  Nr. 4 din 30.12.1999  încheieat, în baza  alin.(3) art. 24 din Legea cu  privire  la  administrarea  impozitului pe venit şi punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (în redacţia Legii nr. 1570-XIII din 26.02.1998), între  Bancă  şi   Inspectoratul Fiscal  Principal  de Stat  privind  scutirea de plata impozitului pe venit  Debitorul  - Banca,  se  scuteşte de plata  impozitului pe venit  pe  parcursul  a  trei  ani  de  la  30 decembrie 1999 pănă la 30 decembrie 2002, cu condiţia ca cel puţin 80 la sută din suma impozitului pe venit, calculată şi nevărsată la buget se investeşte în dezvoltarea  producţiei  proprii. 

Acordul  nr. 58 din 29.12.2007  încheiat, în baza  alin.(1) art.49.2  alin.(1) din  Codul  fiscal,  Legea  nr. 1163-XIII  din  24.04.1997,  între Bancă  şi   Inspectoratul Fiscal  Principal  de Stat  privind  scutirea de plata impozitului pe venit,   oferă  Băncii  scutirea de plata impozitului pe venit  în mărime de 50% pe parcursul a 5 ani consecutiv, de la 01.01.2007 pînă la 31.12.2011.  

Eroarea  este  vădită  prin  motivul  pus  la  baza  hotărîrilor adoptate  la  adunările  generale   a  acţionarilor  băncii  din  03.04.2008,  30.04.2009  şi  15.04.2010,  din  care  rezultă…. “Dar, care n-ar fi politica SG, mai există o cauză destul de concludentă, care nu permite Băncii de a distribui profitul obţinut la plata dividendelor. Astfel, banca are semnat acord cu Inspectoratul  Fiscal Principal de Stat privind scutirea Băncii de plata impozitului pe venit în mărime de 50% pe o perioadă de 5 ani consecutiv (de la 01.01.2007 pănă la 31.12.2011). Conform acordului dat, Banca şi-a asumat obligaţia de a investi în proporţie de 80% din partea venitului calculat şi nevărsat la buget   în dezvoltarea  propriei  producţii  şi  nu   în  alte  scopuri,  inclusiv la plata dividendelor”.   

Oare  nu  prezintă  eroare  faptul  că  “venitul  calculat şi nevărsat la buget” nicidecum  nu  poate  să  fie,  din  motivul  că  nu  venitul  se  calculează  şi  se  varsă  la  buget,  ci  doar  impozitul  pe  venit  poate  fi  calculat  şi  nevărsat  la  buget” ?

Este   vădită   eroarea  şi  prin  faptul  că  cu  întrarea  în  vigoare  a  modificărilor în cotele de impozitare  a  persoanelor  juridice  de  la  15%  la  0%,  introduse în art. 15 lit. b) a Codului  fiscal  prin  Legea  nr. 111-XVI  din  27.04.2007,  Acordul  privind  scutirea  de  plata  impozitului pe venit nr. 58 din 29.12.2007  şi-a  pierdut  efectul  juridic.

Mai  mult,  erorile   sînt  confirmate   de   Inspectoratului  Fiscal Principal de  Stat  (IFPS) prin  scrisoarea   nr. 26-05/3-09/115  din  15.04.2011,  adresată  Judecătoriei  Economice de  Circumscripţie.  Prin  aceasta  se  confirmă  faptul  că   IFPS  a  avut  încheiate  cu  BC „Mobiasbancă”   -  2  Acorduri   privind  scutirea  de  plata  impozitului  pe  venit,  ce  cuprindea perioada  de  8  ani  şi  nu  4  acorduri  pe  perioada  de  14  ani,  după  cum  Consiliul  Băncii  şi  acţionarii  majoritari  au  declarat  la  adunările  generale  a  acţionarilor  Băncii.  Totodată,  prin  scrisoarea  sa,  IFPS  menţionează  că  facilităţile  prevăzute  de  normele  de  drept  aplicate,  în  baza  căror  au  fost  încheiate  acordurile, nu  stabilesc  careva  restricţii pentru  întreprinderi  de  a  nu  calcula  şi  repartiza  dividende  acţionarilor.

Deci,  nici  obligaţiile  Băncii,  stipulate  în  ambele  acorduri  şi,  nici  normele  de  drept  fiscale,  în  baza  căror  au  fost  aplicate  facilităţile  fiscale,  nu  prevăd  restricţia  de   nedistribuire  a  dividendelor  pentru  a  fi  scutită  de  plata  impozitului  pe  venit,  pe  cînd   această  condiţie  servea  temei   de  bază   pentru  adoptarea  hotărîrilor  de  a  nu  distribui  dividendele.

Prin  scrisoarea  Inspectoratului  Fiscal de Stat  mun. Chişinău  nr. 01-92/21-11-456  din  17.02.2010,  adresată  Fundaţiei  obşteşti “Dreptul şi Democraţia”,  se  neagă  oportunitatea  beneficierii  de  către  Bancă  de  scutirea  plăţii  pe  impozit  pe  perioada  a.a.2007-2011.     “Potrivit   prevederilor  art. VII alin.(1) din Legea nr. 350 din 21.10.2004, prevederile  art. 49.2 alin. (1) şi (2) din Codul  fiscal nu se extind  asupra  întreprinderilor  care  beneficiază  sau  au  beneficiat  de  facilităţile  prevăzute  la  articolul  24  alin. (3), (15)  şi (19)  din  Legea  nr.  1164-XIII din 24.04.1997  pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului”.

Regulamentul cu privire la procedura de încheiere, acţiune şi rezoluţiune a Acordului privind scutirea de plata impozitului  pe venit conform prevederilor art.49² alin.(1) şi (2) din Codul fiscal,  aprobat  prin  Hotărîrea  Guvernului  RM  nr. 973  din  29.08.2007,  prevede  condiţii  generale  privind  scutirea  de   plata  impozitului  pe  venit,   ceea  ce  la  fel   confirmă  inoportunitatea  beneficierii  de  către  Bancă  de  scutirea  plății  impozitului  pe  venit   consecutiv  pe  perioade  îndelungate.

Consider  că  “aplicarea  facilităţilor  fiscale”,  prin  erori,  sînt   defavorabile  atît   acţionarilor  minoritari,  cît  şi  bugetului  de  stat,  prin   nevărsarea   la   buget  a  impozitului  pe  venit.   Facilitatea  nominalizată  contribuie  doar  la  îmbogăţirea  acţionarilor  majoritari  străini  şi,  evident,  a  unor  funcţionari  de  la  conducerea  de  vîrf  a  ţării  şi  a  unor  instanţe  abilitate  prin   stimularea   acţiunilor  ilegale  comise  de  Consiliul  Băncii  şi  acţionarii  majoritari  şi,  sărăcirea  acţionarilor  minoritari  locali  şi  a societăţii  în  întregime,  urmare  nedistribuirii  dividendelor  anuale  şi  nevărsării  impozitelor  în  bugetul  de  stat.

Prin  acţiunile  dolosive  au  fost  sustrase   şi  dosite  sute  de  milioane  de  lei, care  urmau  să  se  transfere  la  buget,  iar  o  bună  parte  din  ele   achitate  acţionarilor  minoritari.

Tranzacţia   ilegală  de  înstrăinare  a  pachetului  de  control  de  acţiuni 

La  05.01.2007  acţionarul  majoritar  al  BC „Mobiasbanc”  S.A. – companie  din  SUA- „Development Capital Corporation”,  a  încheiat  tranzacţia  de  înstrăinare  a  pachetului  de  control  de  acţiuni  în  valoare  de  63,68 % cu  Banca  franceză  SA „Societe  Generale”. Concomitent, au  fost  înstrăinate  şi  un  număr  mare  de  acţiuni  al  membrilor   Consiliului  Băncii.  Astfel,  pachetul  de  control de  acţiuni  propuse  spre  înstrăinare  la  5.01.2007  constituia   70,57 %  din  numărul  total  de acţiuni  a  băncii   în  valoare  de  7 115 850  cu  nominalul  de  10  lei  de  la  data  fondării  a. 1992.

Înstrăinarea  pachetului  de  control  de  acţiuni   la  preţ  destul  de  redus  s-a  produs  în  lipsa   Hotărîrii   Adunării  generale  a  acţionarilor,  fiind  o  tranzacție  suspect,  care  ulterior  poate   conduce  la  consecinţe  grave,  atăt  pentru  economia  ţării,  căt  şi  pentru  acţionarii  minoritari.

 Conform  art.50  a  Legii   privind  societăţile  pe  acţiuni nr. 1134-XIII  din  02.04.1997, organul  suprem  de  conducere  al  societăţilor  pe  acţiuni  este  Adunarea  generală  a  acţionarilor.  Adunarea  generală  a  acţionarilor,  conform  lit. „f” al.3 art.50 are atribuţia exclusivă de a primi hotărîrea  cu  privire  la  încheierea  tranzacţiilor   de  proporţii  prevăzute  de  art.83 al.2,  tranzacţia  de  proporţii, ce  constituie  mai  mult  de  50% din  toate  acţiunile cu drept  de  vot  ale  societăţii.  Tranzacţia  de  proporţii  conform  art.82  al.1 lit.”c”  este  tranzacţia de  achiziţionare de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.

În  scopul  efectuării  tranzacţiei,  principalii  acţionari  ai  „Mobiasbancă”  au  evaluat banca la  doar  33,1 mln.USD( 440 mln.lei  - 13,32 lei – 1 $),  dintre  care  numai  200  milioane  lei  constituiau   dividendele  nedistribuite,   iar  valoarea ofertei  de vînzare  estimată  la suma de 308,8 mln.lei  sau  23,4 mln. USD,   la  preţul  unei  acţiuni  în  valoare  de  62,51  bani, pe cînd  activele  Băncii  constituiau  1,9 mlrd.lei (138 mln.USD). 

Preţul  unei  acţiuni de  62,51 lei,   propus  prin  oferta  tender,  era  nereal ,  fără  a  se  ţine  cont că  situaţia  financiară  a  bancii  pe  parcursul  a  15  ani  de  la  fondare  era  enormă  pentru  evaluarea  acţiunilor  la  un  preţ  mai  mare,    pe  cînd  timp  de un  an  de  la  cumpărarea  pachetului  de  control,  acţionarul  majoritar  a  evaluat  costul  acţiunilor  la  bursa  de  valori  mobiliare  la  preţul  de  200  lei.

 Prin   vînzarea  pachetului  de  control  de  acţiuni  la  preţul  nereal  redus  s-a  admis      diminuarea   plăţii   impozitului  pe  venit,  nefiind  achitate  în  bugetul  de  stat  a  sumei  în  valoare  de  aproximativ  de   140-150  milioane  lei.

Atăt  BC „Mobiasbanc”, căt  şi  Banca  Naţională,  inclusiv  şi  Comisia  Naţională  a  Pieţei  Financiare (CNPF)  prin  răspunsurile  sale  la  adresările  mele,  încearcă  să  se  protejeze  prin  interpretarea  eronată  a  normelor  de  drept, invocînd  motivul,  că  conform  legislaţiei ( art.  166 alin. (1)  Codul  Civil   şi  art.  25   alin. (1)  lit.1)  din  Legea  S.A.) acţionarul  este  în  drept  să  înstrăineze  liber, în condiţiile  legii,  acţiunile deţinute,  adică  la  propria  decizie  şi  că   nu  Societatea  pe  acţiuni – Banca  a  înstrăinat  pachetul  de  control,  ci  acţionarul  majoritar.

Consider  că  intenţionat  incorect  se   interpretează   unele  prevederi  din  Legea  privind  societăţile  pe  acţiuni,  ţinînd  cont  că    conform  prevederilor  art. 162  alin. (2)  Codul  Civil  RM -  societatea  pe  acţiuni  nu  poate  dobîndi  acţiuni  proprii,  nici  direct,  nici  prin  persoane care acţionează în nume propriu cu respectarea dispoziţiilor prezentului articol.   În  baza  alin.  (3)  art. 162  CC   valoarea  acţiunilor proprii dobîndite de S.A., inclusiv a celor aflate în portofoliul său, nu poate depăşi 10% din capitalul social subscris.

Din  prevederile  normelor  de  drept  menţionate  este  stabilit  faptul  că  societăţile  pe  acţiuni  nu  dispun  de  acţiunile  proprii  mai  mult   de  10  %  din  capitalul  social  şi  pe  un  termen  scurt,  ceea  ce   este  de  înţeles,  că  legislatorul,  referindu-se   la  prevederile  art. 50 alin. (3)  lit. f),  art. 83 alin.(2)  al  Legii  privind  societăţile  pe  acţiuni,  referitor  la   tranzacția  de  proporții,   a  avut  în  vedere  încheierea  tranzacţiilor, ce  constituie  mai  mult  de  50% din  toate  acţiunile cu drept  de  vot  ale  societăţii, care  aparţin  acţionarului  majoritar  din  cadrul  societăţii  pe  acţiuni  şi  nu societăţii  pe  acţiuni.

Înstrăinarea,    prin  eroare,  dol  şi  leziune,  fără  voinţa  liberă,  a  acţiunilor  deţinute  de  acționarii  minoritari.

 După  cum  am  menţionat,  prin  politica  dolosivă  a  băncii  în  persoana  Consiliului  Băncii  şi  a  acţionarilor  majoritari   s-a  ignorat  interesul  principal  şi  dreptul  acţionarilor  minoritari  de  achitare  a  dividendelor  anuale,  creîndu-le  fără  temei  legal  condiţii  insuportabile  de  trai  pe  perioadă  îndelungată. 

Consiliul  Băncii  şi  acţionarii  majoritari  prin  acţiuni  ilegale,  au   constrîns   acţionarii  minoritari   în  condiţii  materiale  dificile,  astfel  s-a  urmărit  scopul  de  a-i  sili  pe  aceştea,  în  lipsa  acordului  de  voinţă  liberă,  să-şi  înstrăineze   acţiunile  la  preţ   nereal   şi  destul  de  redus  în  raport  cu  activele  băncii,  iar  dividendele  nedistribuite  timp  îndelungat  să  fie  însuşite  ilegal.

Fiind  achiziţionate  acţiunile  la  preţ  nereal,  acţionarul  majoritar  n-a   repartizat  nici   măcar   dividendele,
nedistribuite  acţionarilor  pînă  la  înstrăinarea  acţiunilor,  în  valoare  de  aproape  de  200  milioane  lei.

Pe  lîngă   însuşirea  ilegală  a  dividendelor  nedistribuite,  acţionarul  majoritar,  totodată,  a  întrat   condiţionat   şi  în  posesia  cotelor   acţionarilor  minoritari,  acumulate   timp  de  15  ani,  deposedîndu-i   de   dreptul  de   proprietate  asupra  cotelor  patrimoniale  proporţional   numărului  de  acţiuni.  

Emisiunea    suplimentară    ilegală   de   acţiuni 

La  20.12.2007  la   adunarea  generală  extraordinară a acţionarilor (AEGA) BC   „Mobiasbanca” SA,  s-a  examinat  problema  aferentă  măririi  capitalului  statutar  al  băncii   prin  efectuarea  unei  emisiuni  suplimentare  de  acţiuni.

 A  fost  hotărîtă  efectuarea   emisiunii  a  VII  a  acţiunilor      Băncii  de  clasa 1 (acţiuni  ordinare  nominative cu  valoarea  nominală a unei  acţiuni de 10 lei)  în  număr  de  2 884 150 (două  milioane opt  sute  optzeci şi patru mii una sută cincizeci)  unităţi   şi  efectuarea  plasării  acţiunilor  emisiunii  suplimentare    în  mod  închis (individual)  cu  stabilirea  preţului  de  plasare a  unei  acţiuni  din  emisiunea  suplimentară  de  62,51 (şaizeci şi doi lei şi 51 bani) lei  şi  cu  aprobarea  listei   subscriitorilor  de  acţiuni.

 În  lista  subscriitorilor  la   acţiunile  ordinare  nominative  de  clasa 1 ale BC „Mobisbancă” S.A.  din  emisiunea  a  VII-a  suplimentară  de  acţiuni,  a  fost  înscris  un  număr  restrîns  de  acţionari,  care  include:   1. Banca  Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)  şi  2. BRD – „Groupe  Societe  Generale” S.A.,  obţinînd  în  rezultatul   emisiunii  corespunzător   cota  în  capitalul   social  de  8,84%  și  de  20,00%, însă  acţionarii minoritari   neîntemeiat  au  fost  privați  de  dreptul  la  emisiunea  suplimentară.

Conform  dispoziţiilor  art. 43  din  Legea privind  societăţile  pe  acţiuni  nr.1134-XIII din 02.04.1997  - „mărirea  capitalului  social”,  alin (1) lit. b)  capitalul  social al societăţii  poate  fi  mărit  prin  plasarea  de  acţiuni  ale  emisiunii  suplimentare  în  limitele  claselor  şi numărului  de  acţiuni  autorizate spre  plasare.  Însă  alin.(2)  a  acestui  articol  reglementează  faptul că Consiliul  societăţii  are  dreptul să ia  decizii  privind  mărirea  capitalului  social  cu  cel  mult  50% din  valoarea  acestuia la data  ultimei  adunări  generale  a  acţionarilor. În acest  caz,  acţionarii  societăţii  dispun  de  dreptul  preferenţial  de  subscriere la  acţiuni  proporţional  cotei  de  acţiuni pe care le deţin.

Hotărîrea  AEGA  este  ilegală  și  contravine  legislaţiei  în  vigoare,  fiind  încălcate  şi  dispoziţiile  art. 159 alin.(2) Codul Civil RM,  care expres prevăd  că  „condiţiile  emisiunii  suplimentare  de  acţiuni  sunt  stabilite  prin  lege  şi  sunt  aceleaşi  pentru  toţi  subscriitorii”.  Astfel,  au  fost  încălcate  drepturile  acţionarilor  minoritari,  fiind  limitaţi  prin  posibilitatea  de  a  se  subscrie  la  cota  care  revinea  fiecărui  acţionar  al  Băncii   şi, respectiv,  privaţi  de   cotele  sale  proporţionale  din  patrimonial  Băncii.

Toţi  acţionarii  Băncii, deţinători  ai  acţiunilor  de  aceiaşi  clasă, au drepturi   egale,  după  cum  şi  prevede  dispoziţia  alin. (1) art. 15 al  Legii  privind  societăţile  pe  acţiuni,  însă  Consiliul  Băncii  şi  acţionarul  majoritar  nu  au  ţinut  cont  de  drepturile  acţionarilor  minoritari.

Consider  că  Consiliul  Băncii,  emiţînd   decizia   privind   mărirea   capitalului   social    prin  plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare  şi  vînzarea  acţiunilor  din  emisia  suplimentară  unui  cerc  restrîns  de  persoane,  intenţionat  a  urmărit  scopul  de  deposedare  a  acţionarilor  minoritari  de  drepturile  sale  asupra   capitalului  Băncii.  Aceasta  este  vădit  şi  din  alte  prevederi  a  aceluiaşi  articol,  care  şi  urmau,  în  primul  rînd,  să  fie  aplicate,  după  cum  rezultă  din  dispoziţia  alin.(1)  lit. a)  art. 43,  care  expres  prevede  că  „capitalul social al societăţii poate fi mărit  prin  mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate”.

Despre   încălcările   comise  la  01.11.2010  am  sesizat   Procuratura  Generală  şi   Procuratura  Anticorupţie, inclusiv  și   Centrul   Național  Anticorupție (CCCEC)  cu  constatarea    parţial  a  faptelor  expuse  prin   probele   anexate  la  aceasta.     

Urmare  sesizării  Procuraturii  Generale  şi  Procuraturii Anticorupţie  privind  cercetarea   faptelor   comise  de  către  Consiliul  Băncii  şi  acţionarii  majoritari   a   Băncii   şi,   primirii   refuzului  de  a  începe  urmărirea  penală,  asupra  ordonanţelor  de  refuz  a  organului  de  urmărire  penală,  instanţele  de  judecată   competente  prin  hotărîrile  sale  s-au  expus  asupra   necesităţii  de  efectuare  a  investigaţiilor   corespunzătoare   sub  aspect  penal,   după  cum  urmează:

 Încheierea  Judecătoriei  Rîşcani  din  29  martie  2011, prin  care  s-a  dispus  admiterea  plîngerii  lui  Iulia  Deleu  şi  a  obliga  Procuratura  Generală  să  examineze  în baza art. 274 CPP  plîngerea pe faptul  încălcării  legislaţiei  de  Consiliul  Băncii  şi  acţionarii  majoritari  a  BC  “Mobiasbancă” – Groupe  Societe  Generale” SA.

Încheierea  Judecătoriei  Rîşcani  din  26  septembrie 2011  urmare  examinării  plîngerii  petiţionarei Iu. Deleu  privind  anularea  Ordonanţei  Procuraturii  Generale  de  neîncepere  a  urmăririi  penale  cu  obligarea  de  a  lichida  încălcările  drepturilor  indicate  în cererea  din  01.11.2010  şi  începerea  urmăririi  penale pe cazul dat,  prin  care  s-a  admis  parţial  plîngerea  ca  întemeiată, fiind  declarate  nule  ordonanţele,   cu  expedierea  materialelor  Procurorului  General  pentru  organizarea  efectuării  cercetărilor  suplimentare  şi  înlăturarea  încălcărilor  admise.  

La  22  noiembrie  2011  prin  Decizia  sa  Colegiul  lărgit  penal  al  Curţii  Supreme de  Justiţie,  a  admis  recursul  în  anulare  declarat  de  Iulia  Deleu  şi  a  casat  Încheierea  judecătorului  de  instrucţie  a  Judecătoriei  Buiucani  mun. Chişinău  din  14  martie  2011,  prin  care  a  fost  respinsă  plîngerea  mea  privind  anularea  ordonanţelor  Procuraturii  Anticorupţie  din  14.12.2010  şi  27.12.2010  de  refuz  în  începerea  urmăririi  penale  pe  faptul  încălcărilor  legislaţiei  comise  de   Consiliul  Băncii  şi  acţionarii  majoritari  a  BC  “Mobiasbancă” – Groupe  Societe  Generale” SA   cu  dispunerea  rejudecării  cererilor.

 În  cele  din  urmă  şi  Procuratura  Generală  şi-a  anulat   Ordonanţa  sa  de  refuz  în  pornirea  urmăririi  penale  din  25.10.2011  cu  remiterea  materialelor  pentru  examinare,  conform   prevederilor   art. 274  Cod  de  procedură  penală,   Procuraturii   anticorupţie.

La  16  ianuarie  2012  si  23  ianuarie  2013  prin  Încheierile  sale  Judecătoria  Buiucani,   urmare  rejudecării  plîngerilor  mele   a  admis  plîngerile   şi  a  declarat  nule  ordonanţele  Procuraturii  Anticorupţie    de  refuz  în  începerea  urmăririi  penale  pe  faptul  încălcărilor  legislaţiei  comise  de   Consiliul  Băncii  şi  acţionarii  majoritari  a  BC  “Mobiasbancă” – Groupe  Societe  Generale” SA   cu  remiterea   materialelor  Procuraturii  Anticorupţie  pentru  examinarea    sub  aspect  penal,  în baza art. 274  Cod  de  procedură  penală. 

Deciziile  judecătoreşti  nominalizate  confirmă   faptul  că  încălcările  comise  de  către   Consiliul  Băncii  şi  acţionarii  majoritari  a  BC  “Mobiasbancă”  constituie  obiectul  investigaţiilor   sub  aspect   penal.

Deşi  toate  faptele  expuse,  parţial,  au  fost  confirmate  prin  actele  anexate  la  cerere,  CAN   și   Procuratura  Anticorupţie, inclusive  și  Procuratura  Generală    în  actele  sale  declară  despre  lipsa  faptului  infracţiunii,  fără  a  aduce  argumentele  corespunzătoare  asupra  faptelor  descrise  de  mine  în  cereri  cu  interpretarea   corectă   a   normelor  de  drept,  aplicate  la  efectuarea  tranzacţiilor.

Organele  de  drept   nu  au    investigat  şi  alte  acţiuni  întreprinse  de  Consiliul  Băncii  şi  acţionarul  majoritar,  după  cum  sînt:   
        1) Pune  la  mari  dubii  realitatea   creditelor  problematice  pe  perioada  a.a.  2007-2008,  de  la  momentul  apariţiei   acţionarilui  majoritar  a  băncii  “Groupe  Societe  Generale”, returnate  în a.2008  în  sumă  de  36  mln.lei,   unele  din  ele  în  valoare  de  10  milioane  de  lei    au  fost  recuperate din  Fondul  de  Risc al  Băncii.           

Dubioase  sînt  şi  operaţiunile  cu  mijloacele  băneşti,  pentru  acoperirea   pierderilor,  din  Fondul  de  rezervă.   Pierderile  pe  a. 2009  constituie  o  sumă  colosală  în  valoare  de  145  milioane  lei,  dintre  care  138  milioane  lei  pentru  creditele  problematice.   Nu  mai  puţin  dubioase  sînt  cheltuielile  pentru  programa  informaţională  ineficientă  în  valoare  de  59  milioane  lei, mărirea  fondului  de   plată  pe  a. 2009  -  perioada  crizei  economice  globale cu  20  milioane  lei,   ş.a. acţiuni  destul  de  dubioase.          

Ţinînd  cont  de  faptul,  că  acţionarii  minoritari  au  investit  mijloacele  băneşti  în  baza  contractelor  de  participare  în  fondul  statutar  cu  oferirea  drepturilor  de   acţionar  al  Băncii, pentru  ce  banca  şi-a  asumat  obligaţiunile  de  a   asigura  interesele  acţionarului în  conformitate cu  drepturile  oferite  şi  stipulate   în  Legea  privind  societăţile  pe  acţiuni,  în  Statutul  Băncii  şi  Regulamentul  cu  privire  la  fondator  şi  cota  de  investire, de  a  asigura   calcularea  dividendelor  anuale  şi,  reeşind  din  alte  acţiuni  destul  de  dubioase,  consider  acţiunile  Consiliului  Băncii  şi  a  acţionarilor  majoritari  drept  infracţiuni  contra  patrimoniului,  exprimate  în  escrocherie  şi  delapidare  a  averii  străine, însuşirea  în  proporţii  mari  şi  deosebit  de  mari,  cauzarea  de  daune  materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere ş.a., infracţiuni  ce  cad  sub  incidenţa  art.art. 190-191 Codul   Penal   RM,  prin  înşelăciune  şi  însuşirea  ilegală  a  bunurilor  altei  persoane, încredinţate  în  administrarea  vinovatului,  inclusiv  şi  alte  încălcări  ale  codului  penal. 

Drept  confirmare  a  intenţiilor   de  rea-credinţă  a  Consiliului  Băncii  şi  a  acţionarului  majoritar  al  Băncii,   care   confirmă  acţiunile  escroce  a  acestor  şi  care  pot   conduce  la   consecinţe  suficient  de  grave,  constituie   şi   cerererea  reconvenţională  privind  constatarea  nulităţii  contractuale,  depusă  de  către  bancă  instanţei  de  judecată,  inclusiv  şi  răspunsul  băncii  la  cererea  mea,  precum  că  banca  nu  are  nici  o  restanţă  la  plata  dividendelor.    

În virtutea celor menţionate de mine îi solicit Premier-Ministrului  o atitudine neselectivă faţă de cazurile “raider”, pentru ca societatea civilă să se convingă de faptul că lupta contra acaparării forţate a bunurilor şi a proprietăţii private a altora, care nu-şi doresc să profite de umbrelele Puterii, ci de puterea Legii, este una spre binele societăţii şi pentru dreptate.

Totodată, sprijin poziția  în informarea publicului despre dezastrul din economie, în special, în sistemul financiar  şi așteptăm să fie numite concret lucrurile. Aveți răspunderea să faceți regulă, ca instituţiile statului să funcţioneze nu pentru partide, acorduri si alianţe politice, ci pentru oameni, în faţa căror v-aţi asumat responsabilitatea şi căror le-aţi promis prosperitate europeană.

Iulia Deliu, Preşedintele Fundaţiei „Dreptul şi Democraţia, acţionar minoritar