Comunicat de presă
(făcut public în cadrul conferinţei de presă din 20 februarie 2013)
IULIA DELIU: Stimaţi reprezentanţi a surselor mass-media, mulţumesc pentru că aţi manifestat interes pentru conferinţa noastră, că ne-ați onorat cu prezenţa.
Sărăcia ţării şi a populaţiei vine de la corupţia în structurile de vîrf a statului prin protejarea unor agenţi economici cu capitaluri mari, care-şi permit deschis comiterea infractiunilor.
Dorim să vă comunicăm despre fărădelegile din sistemul bancar, ce nu se limitează la cele 4-5 cazuri mediatizate. Azi, repetat, vreau să vă comunec despre „atacul raider” în cadrul BC ”Mobiasbancă”–“Groupe Societe Generale” SA, care a adus la neplata mijloacelor băneşti către Bugetul de Stat şi acţionarii minoritari, inclusiv şi la deposedarea acestor de cotele sale din patrimoniul Băncii.
Eu - IULIA DELEU - Preşedintele Fundaţiei „Dreptul şi Democraţia”, în calitate de activist obştesc pentru drepturile omului şi acţionar minoritar sînt jertfă al Băncii Comerciale „Mobiasbanca”- “Groupe Société Générale” SA. Anterior am acuzat şi mai continuu să acuz în acţiuni ilegale cu caracter infracţional, calificîndu-le drept atac “raider”, comise de către membrii Consiliului băncii şi acţionarii majoritari sub diferite forme. Banca în cauză face capital pe fondul sărăciei din Moldova. Iar deoarece autorităţile, fiind informate despre acestea şi nu se implică în stoparea acţiunilor ilegale, voi fi impusă de situaţie să acţionez Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului cu informarea presei internaționale.
Subiectul acestei istorii este următorul:
1. BC „Mobiasbancă” timp de 10 ani nu achită dividende acţionarilor minoritari, din care motive au fost siliţi să-şi vîndă acţiunile la preţ de nimic, iar dividendele cuvenite au fost sustrase de acţionarii majoritari, fiind totodată și deposedați de cotele sale din patrimoniul băncii;
2. Ca un element ieşit din comun, am putea spune chiar inovaţional, a fost scutirea, în mod suspect, a Băncii de plata impozitului pe venit, începînd cu anul 1999 pînă în anul 2011;
3. Pachetul de control de acţiuni în valoare de 63% a fost vîndut la o sumă redusă, în lipsa Hotărîrii Adunării Generale a acţionarilor, fiind totodată comisă dosirea plăţii impozitului pe venit din vînzarea-cumpărarea pachetului de control de acţiuni, estimată aproximativ la 140-150 mln.lei; BC „Mobiasbancă” în a. 2006, cu active în jurul a 2 miliarde lei, a fost evaluată la doar 440 milioane, dintre care mai bine de 200 milioane constituiau dividendele nedistribuite;
4. Emisiunea suplimentară de acțiuni cu privarea acționarilor minoritari de dreptul de preemțiune și cu deposedarea acestor de cotele cuvenite din patrimoniul Băncii, proportional numărului de acțiuni deținute.
Consiliul BC “Mobiasbanca” – Groupe Societe Generale” SA şi acţionarii majoritari prin acţiunile sale ilegale, cu sprijinul funcţionarilor de stat, au comis şi mai comit încălcări ale legislaţiei, prin neplata, către acţionari, a dividendelor timp de 10 ani şi nevarsarea, către Buget a impozitelor pe venit timp de 14 ani, inclusiv a altor impozite, diminuate prin scheme frauduloase în proporţii enorme, ceia ce, evident, contribuie la sporirea nivelului sărăciei în ţară.
M-am adresat către Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Banca Naţională, Procuratura Generală, Procuratura Anticorupţie şi Centrul pentru combaterea crimelor economice şi corupţie (CNA), însă acţiunile şi răspunsurile acestor instituţii, demonstrează direct protecţionismul ilegalităţilor, prin interpretarea eronată a normelor de drept, aplicate în activitatea băncii.
Luînd în consideraţie gradul prejudiciabil cauzat atît acţionarilor minoritari, cît şi statului, am făcut personal și mai fac un apel către Prim-Ministrul Vlad Filat să intervină cu acţiuni corespunzătoare şi concrete.
În sectorul bancar au loc fărădelegile şi deposedările de avere. Îi solicit Premierului Vlad Filat să nu se limiteze numai la cazurile investigate și îi adresez următorul mesaj: ”Domnule Filat, daca doriti sa aveti sprijinul societăţii civile pentru a duce la bun sfirsit lupta impotriva fărădelegilor, dorim sa vedem acţiunile unui luptător pentru adevăr şi valori naţionale și în cazul pe care il voi expune.
În contextul discuţiilor asupra atacurilor raider, săvîrşite asupra băncilor comerciale, informez conducerea de vîrf a ţării, în special, pe Premierul Vlad Filat, inclusiv publicul, despre faptul că acţiunile ilegale întreprinse în Banca „Mobiasbancă” sînt elemente ale „atacurilor raider”, săvărşite prin alte metode noi, consecinţele căror se reflectă negativ asupra economiei ţării, prin nevărsarea în buget a surselor financiare în proporţii de sute de milioane, inclusiv şi prin deposedarea acţionarilor minoritari de bunurile sale.
În calitate de pătimită, prin intermediul actualei conferinţe de presă, doresc să reţin atenţia opiniei publice, a instituţiilor statului, a guvernanţilor asupra altor metode de acaparare „raider” a proprietăţii acţionarilor minoritari autohtoni, care nu se produc fără sprijinul şi implicarea politicienilor, a instituţiilor de stat abilitate, prin alte scheme frauduloase, pe care le vom prezenta în calitate de reprezentanţi a societăţii civile.
În confirmarea unor ilegalităţi comise în BC “Mobiasbanc” SA refer rezultatele doar a controlului, efectuat la BC “Mobiasbancă” – Groupe Societe Generale” SA – în iulie-august 2010, expuse în Hotărîrea nr. 252 din 23 decembrie 2010 al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, după cum urmează:
1. Ca rezultat al controlulu efectuat de către BNM în perioada iulie-august 2010 la BC “Mobiasbancă” s-a constatat că banca a admis încălcări ale prevederilor actelor normative, s-a angajat în operaţiuni riscante sau dubioase…..
2. Banca încalcă prevederile art.5 alin.(1), art.8 alin. (1) din Legea nr. 190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor ….
3. Banca nu respectă prevederile Instrucţiunii interne cu privire la cunoaşterea debitorului, nu dispune de informaţia completă despre unii debitori ai Băncii…
4. Banca nu respectă prevederile Procedurii interne privind activitatea de creditare…
5. Banca nu dispune de cadrul normativ necesar aferent reflectării principalelor operaţiuni contabile şi anume a celor: de creditare a clientelei; privind impozitul pe venit, de plată a dividendelor, inclusiv plătite în avans;
6. De asemenea, au fost identificate unele neajunsuri la nivelul proceselor TI, care ar putea genera riscuri în activitatea operaţională a băncii…..
Stimaţi reprezentanţi a masmedia, respectuos vă rog să difuzaţi cel puţin acest mesaj, dacă nu toată conferinţa de presă.
Acum detalizăm si deschidem parantezele acestui „atac raider”.
La 05.01.1996 între mine şi BC „ Mobiasbancă” a fost încheiat contractul de participare în fondul statutar cu oferirea drepturilor de acţionar al Băncii pe un termen nelimitat. În baza contractului am investit în fondul statutar al Băncii o sumă enormă de bani. Banca la rîndul său și-a asumat obligațiunile - asigurarea păstrării mijloacelor acționarului, calcularea și achitarea dividendelor anuale;
Pentru anii 2001-2003 şi 2005 au fost distribuite parţial dividendele cu mult mai reduse în raport cu cele reale. În total, pe perioada a.a. 2001-2011 am primit dividende în valoare de 150824 lei, ceea ce constituie 0,5% achitate, pe сînd nedistribuite mie personal rămîn dividendele în jur de 5 milioane lei.
Acţionarii minoritari pe parcursul a 10 ani au fost duşi în eroare prin faptul imposibilităţii plăţii dividendelor din motive că Banca are încheiate Acorduri cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat privind scutirea de plata impozitului pe venit cu condiţia de a nu distribui dividendele.
Profitînd de lacuna din legislaţie că, votul acţionarilor minoritari nu aveau valoare şi de faptul că, conform art. 49 din Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997, hotărîrile cu privire la plata dividendelor anuale se adoptă, la propunerea consiliului societăţii, de adunarea generală a acţionarilor, acţionarul majoritar cu votul său ignora toate drepturile acţionarilor minoritari.
Acţionarul majoritar cu pachetul de control de acţiuni în valoare de 63,68% de acţiuni, iar apoi şi mai mult, în mod eronat, dispunea de a nu distribui dividendele, fără a ţine cont de lipsa temeiurilor de neachitare a dividendelor, prevăzute de dispoziţia art. 48 al.5 din Legea privind societăţile pe acţiuni şi de angajamentul contractual asumat de către Bancă privind plata anuală a dividendelor şi, nu în ultimul rind, de încălcarea legislaţiei cu privire la dreptul de proprietate, inclusiv şi de starea materială dificilă a unor acţionari.
Indiferent de obligaţiunile asumate şi de lipsa temeiurilor, Consiliul Băncii şi acţionarii majoritari, care au acţionat şi acţionează în numele Băncii, pe perioada a 10 ani, sub pretextul aplicării facilităţii fiscale de scutire a plăţii impozitului pe venit, au dispus de hotărîri neîntemeiate şi ilegale de a nu distribui dividendele.
Conform datelor Băncii, reeşind din hotărîrile adoptate la adunările generale anuale a acţionarilor, Banca a beneficiat de facilităţile fiscale, adică a fost scutită de plata impozitului pe venit în mărime de 80% şi 50% pe parcursul a 14 ani şi a avut încheiate 4 acorduri, ceea ce este negat de informaţia eliberată de Organul fiscal şi efectiv prezenţa a 2 acorduri pe perioada a 8 ani.
Prin Acordul Nr. 4 din 30.12.1999 încheieat, în baza alin.(3) art. 24 din Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit şi punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (în redacţia Legii nr. 1570-XIII din 26.02.1998), între Bancă şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat privind scutirea de plata impozitului pe venit Debitorul - Banca, se scuteşte de plata impozitului pe venit pe parcursul a trei ani de la 30 decembrie 1999 pănă la 30 decembrie 2002, cu condiţia ca cel puţin 80 la sută din suma impozitului pe venit, calculată şi nevărsată la buget se investeşte în dezvoltarea producţiei proprii.
Acordul nr. 58 din 29.12.2007 încheiat, în baza alin.(1) art.49.2 alin.(1) din Codul fiscal, Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997, între Bancă şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat privind scutirea de plata impozitului pe venit, oferă Băncii scutirea de plata impozitului pe venit în mărime de 50% pe parcursul a 5 ani consecutiv, de la 01.01.2007 pînă la 31.12.2011.
Eroarea este vădită prin motivul pus la baza hotărîrilor adoptate la adunările generale a acţionarilor băncii din 03.04.2008, 30.04.2009 şi 15.04.2010, din care rezultă…. “Dar, care n-ar fi politica SG, mai există o cauză destul de concludentă, care nu permite Băncii de a distribui profitul obţinut la plata dividendelor. Astfel, banca are semnat acord cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat privind scutirea Băncii de plata impozitului pe venit în mărime de 50% pe o perioadă de 5 ani consecutiv (de la 01.01.2007 pănă la 31.12.2011). Conform acordului dat, Banca şi-a asumat obligaţia de a investi în proporţie de 80% din partea venitului calculat şi nevărsat la buget în dezvoltarea propriei producţii şi nu în alte scopuri, inclusiv la plata dividendelor”.
Oare nu prezintă eroare faptul că “venitul calculat şi nevărsat la buget” nicidecum nu poate să fie, din motivul că nu venitul se calculează şi se varsă la buget, ci doar impozitul pe venit poate fi calculat şi nevărsat la buget” ?
Este vădită eroarea şi prin faptul că cu întrarea în vigoare a modificărilor în cotele de impozitare a persoanelor juridice de la 15% la 0%, introduse în art. 15 lit. b) a Codului fiscal prin Legea nr. 111-XVI din 27.04.2007, Acordul privind scutirea de plata impozitului pe venit nr. 58 din 29.12.2007 şi-a pierdut efectul juridic.
Mai mult, erorile sînt confirmate de Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS) prin scrisoarea nr. 26-05/3-09/115 din 15.04.2011, adresată Judecătoriei Economice de Circumscripţie. Prin aceasta se confirmă faptul că IFPS a avut încheiate cu BC „Mobiasbancă” - 2 Acorduri privind scutirea de plata impozitului pe venit, ce cuprindea perioada de 8 ani şi nu 4 acorduri pe perioada de 14 ani, după cum Consiliul Băncii şi acţionarii majoritari au declarat la adunările generale a acţionarilor Băncii. Totodată, prin scrisoarea sa, IFPS menţionează că facilităţile prevăzute de normele de drept aplicate, în baza căror au fost încheiate acordurile, nu stabilesc careva restricţii pentru întreprinderi de a nu calcula şi repartiza dividende acţionarilor.
Deci, nici obligaţiile Băncii, stipulate în ambele acorduri şi, nici normele de drept fiscale, în baza căror au fost aplicate facilităţile fiscale, nu prevăd restricţia de nedistribuire a dividendelor pentru a fi scutită de plata impozitului pe venit, pe cînd această condiţie servea temei de bază pentru adoptarea hotărîrilor de a nu distribui dividendele.
Prin scrisoarea Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 01-92/21-11-456 din 17.02.2010, adresată Fundaţiei obşteşti “Dreptul şi Democraţia”, se neagă oportunitatea beneficierii de către Bancă de scutirea plăţii pe impozit pe perioada a.a.2007-2011. “Potrivit prevederilor art. VII alin.(1) din Legea nr. 350 din 21.10.2004, prevederile art. 49.2 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal nu se extind asupra întreprinderilor care beneficiază sau au beneficiat de facilităţile prevăzute la articolul 24 alin. (3), (15) şi (19) din Legea nr. 1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului”.
Regulamentul cu privire la procedura de încheiere, acţiune şi rezoluţiune a Acordului privind scutirea de plata impozitului pe venit conform prevederilor art.492 alin.(1) şi (2) din Codul fiscal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 973 din 29.08.2007, prevede condiţii generale privind scutirea de plata impozitului pe venit, ceea ce la fel confirmă inoportunitatea beneficierii de către Bancă de scutirea plății impozitului pe venit consecutiv pe perioade îndelungate.
Consider că “aplicarea facilităţilor fiscale”, prin erori, sînt defavorabile atît acţionarilor minoritari, cît şi bugetului de stat, prin nevărsarea la buget a impozitului pe venit. Facilitatea nominalizată contribuie doar la îmbogăţirea acţionarilor majoritari străini şi, evident, a unor funcţionari de la conducerea de vîrf a ţării şi a unor instanţe abilitate prin stimularea acţiunilor ilegale comise de Consiliul Băncii şi acţionarii majoritari şi, sărăcirea acţionarilor minoritari locali şi a societăţii în întregime, urmare nedistribuirii dividendelor anuale şi nevărsării impozitelor în bugetul de stat.
Prin acţiunile dolosive au fost sustrase şi dosite sute de milioane de lei, care urmau să se transfere la buget, iar o bună parte din ele achitate acţionarilor minoritari.
Tranzacţia ilegală de înstrăinare a pachetului de control de acţiuni
La 05.01.2007 acţionarul majoritar al BC „Mobiasbanc” S.A. – companie din SUA- „Development Capital Corporation”, a încheiat tranzacţia de înstrăinare a pachetului de control de acţiuni în valoare de 63,68 % cu Banca franceză SA „Societe Generale”. Concomitent, au fost înstrăinate şi un număr mare de acţiuni al membrilor Consiliului Băncii. Astfel, pachetul de control de acţiuni propuse spre înstrăinare la 5.01.2007 constituia 70,57 % din numărul total de acţiuni a băncii în valoare de 7 115 850 cu nominalul de 10 lei de la data fondării a. 1992.
Înstrăinarea pachetului de control de acţiuni la preţ destul de redus s-a produs în lipsa Hotărîrii Adunării generale a acţionarilor, fiind o tranzacție suspect, care ulterior poate conduce la consecinţe grave, atăt pentru economia ţării, căt şi pentru acţionarii minoritari.
Conform art.50 a Legii privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997, organul suprem de conducere al societăţilor pe acţiuni este Adunarea generală a acţionarilor. Adunarea generală a acţionarilor, conform lit. „f” al.3 art.50 are atribuţia exclusivă de a primi hotărîrea cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute de art.83 al.2, tranzacţia de proporţii, ce constituie mai mult de 50% din toate acţiunile cu drept de vot ale societăţii. Tranzacţia de proporţii conform art.82 al.1 lit.”c” este tranzacţia de achiziţionare de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.
În scopul efectuării tranzacţiei, principalii acţionari ai „Mobiasbancă” au evaluat banca la doar 33,1 mln.USD( 440 mln.lei - 13,32 lei – 1 $), dintre care numai 200 milioane lei constituiau dividendele nedistribuite, iar valoarea ofertei de vînzare estimată la suma de 308,8 mln.lei sau 23,4 mln. USD, la preţul unei acţiuni în valoare de 62,51 bani, pe cînd activele Băncii constituiau 1,9 mlrd.lei (138 mln.USD).
Preţul unei acţiuni de 62,51 lei, propus prin oferta tender, era nereal , fără a se ţine cont că situaţia financiară a bancii pe parcursul a 15 ani de la fondare era enormă pentru evaluarea acţiunilor la un preţ mai mare, pe cînd timp de un an de la cumpărarea pachetului de control, acţionarul majoritar a evaluat costul acţiunilor la bursa de valori mobiliare la preţul de 200 lei.
Prin vînzarea pachetului de control de acţiuni la preţul nereal redus s-a admis diminuarea plăţii impozitului pe venit, nefiind achitate în bugetul de stat a sumei în valoare de aproximativ de 140-150 milioane lei.
Atăt BC „Mobiasbanc”, căt şi Banca Naţională, inclusiv şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) prin răspunsurile sale la adresările mele, încearcă să se protejeze prin interpretarea eronată a normelor de drept, invocînd motivul, că conform legislaţiei ( art. 166 alin. (1) Codul Civil şi art. 25 alin. (1) lit.1) din Legea S.A.) acţionarul este în drept să înstrăineze liber, în condiţiile legii, acţiunile deţinute, adică la propria decizie şi că nu Societatea pe acţiuni – Banca a înstrăinat pachetul de control, ci acţionarul majoritar.
Consider că intenţionat incorect se interpretează unele prevederi din Legea privind societăţile pe acţiuni, ţinînd cont că conform prevederilor art. 162 alin. (2) Codul Civil RM - societatea pe acţiuni nu poate dobîndi acţiuni proprii, nici direct, nici prin persoane care acţionează în nume propriu cu respectarea dispoziţiilor prezentului articol. În baza alin. (3) art. 162 CC valoarea acţiunilor proprii dobîndite de S.A., inclusiv a celor aflate în portofoliul său, nu poate depăşi 10% din capitalul social subscris.
Din prevederile normelor de drept menţionate este stabilit faptul că societăţile pe acţiuni nu dispun de acţiunile proprii mai mult de 10 % din capitalul social şi pe un termen scurt, ceea ce este de înţeles, că legislatorul, referindu-se la prevederile art. 50 alin. (3) lit. f), art. 83 alin.(2) al Legii privind societăţile pe acţiuni, referitor la tranzacția de proporții, a avut în vedere încheierea tranzacţiilor, ce constituie mai mult de 50% din toate acţiunile cu drept de vot ale societăţii, care aparţin acţionarului majoritar din cadrul societăţii pe acţiuni şi nu societăţii pe acţiuni.
Înstrăinarea, prin eroare, dol şi leziune, fără voinţa liberă, a acţiunilor deţinute de acționarii minoritari.
După cum am menţionat, prin politica dolosivă a băncii în persoana Consiliului Băncii şi a acţionarilor majoritari s-a ignorat interesul principal şi dreptul acţionarilor minoritari de achitare a dividendelor anuale, creîndu-le fără temei legal condiţii insuportabile de trai pe perioadă îndelungată.
Consiliul Băncii şi acţionarii majoritari prin acţiuni ilegale, au constrîns acţionarii minoritari în condiţii materiale dificile, astfel s-a urmărit scopul de a-i sili pe aceştea, în lipsa acordului de voinţă liberă, să-şi înstrăineze acţiunile la preţ nereal şi destul de redus în raport cu activele băncii, iar dividendele nedistribuite timp îndelungat să fie însuşite ilegal.
Fiind achiziţionate acţiunile la preţ nereal, acţionarul majoritar n-a repartizat nici măcar dividendele,
nedistribuite acţionarilor pînă la înstrăinarea acţiunilor, în valoare de aproape de 200 milioane lei.
Pe lîngă însuşirea ilegală a dividendelor nedistribuite, acţionarul majoritar, totodată, a întrat condiţionat şi în posesia cotelor acţionarilor minoritari, acumulate timp de 15 ani, deposedîndu-i de dreptul de proprietate asupra cotelor patrimoniale proporţional numărului de acţiuni.
Emisiunea suplimentară ilegală de acţiuni
La 20.12.2007 la adunarea generală extraordinară a acţionarilor (AEGA) BC „Mobiasbanca” SA, s-a examinat problema aferentă măririi capitalului statutar al băncii prin efectuarea unei emisiuni suplimentare de acţiuni.
A fost hotărîtă efectuarea emisiunii a VII a acţiunilor Băncii de clasa 1 (acţiuni ordinare nominative cu valoarea nominală a unei acţiuni de 10 lei) în număr de 2 884 150 (două milioane opt sute optzeci şi patru mii una sută cincizeci) unităţi şi efectuarea plasării acţiunilor emisiunii suplimentare în mod închis (individual) cu stabilirea preţului de plasare a unei acţiuni din emisiunea suplimentară de 62,51 (şaizeci şi doi lei şi 51 bani) lei şi cu aprobarea listei subscriitorilor de acţiuni.
În lista subscriitorilor la acţiunile ordinare nominative de clasa 1 ale BC „Mobisbancă” S.A. din emisiunea a VII-a suplimentară de acţiuni, a fost înscris un număr restrîns de acţionari, care include: 1. Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi 2. BRD – „Groupe Societe Generale” S.A., obţinînd în rezultatul emisiunii corespunzător cota în capitalul social de 8,84% și de 20,00%, însă acţionarii minoritari neîntemeiat au fost privați de dreptul la emisiunea suplimentară.
Conform dispoziţiilor art. 43 din Legea privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02.04.1997 - „mărirea capitalului social”, alin (1) lit. b) capitalul social al societăţii poate fi mărit prin plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare în limitele claselor şi numărului de acţiuni autorizate spre plasare. Însă alin.(2) a acestui articol reglementează faptul că Consiliul societăţii are dreptul să ia decizii privind mărirea capitalului social cu cel mult 50% din valoarea acestuia la data ultimei adunări generale a acţionarilor. În acest caz, acţionarii societăţii dispun de dreptul preferenţial de subscriere la acţiuni proporţional cotei de acţiuni pe care le deţin.
Hotărîrea AEGA este ilegală și contravine legislaţiei în vigoare, fiind încălcate şi dispoziţiile art. 159 alin.(2) Codul Civil RM, care expres prevăd că „condiţiile emisiunii suplimentare de acţiuni sunt stabilite prin lege şi sunt aceleaşi pentru toţi subscriitorii”. Astfel, au fost încălcate drepturile acţionarilor minoritari, fiind limitaţi prin posibilitatea de a se subscrie la cota care revinea fiecărui acţionar al Băncii şi, respectiv, privaţi de cotele sale proporţionale din patrimonial Băncii.
Toţi acţionarii Băncii, deţinători ai acţiunilor de aceiaşi clasă, au drepturi egale, după cum şi prevede dispoziţia alin. (1) art. 15 al Legii privind societăţile pe acţiuni, însă Consiliul Băncii şi acţionarul majoritar nu au ţinut cont de drepturile acţionarilor minoritari.
Consider că Consiliul Băncii, emiţînd decizia privind mărirea capitalului social prin plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare şi vînzarea acţiunilor din emisia suplimentară unui cerc restrîns de persoane, intenţionat a urmărit scopul de deposedare a acţionarilor minoritari de drepturile sale asupra capitalului Băncii. Aceasta este vădit şi din alte prevederi a aceluiaşi articol, care şi urmau, în primul rînd, să fie aplicate, după cum rezultă din dispoziţia alin.(1) lit. a) art. 43, care expres prevede că „capitalul social al societăţii poate fi mărit prin mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate”.
Despre încălcările comise la 01.11.2010 am sesizat Procuratura Generală şi Procuratura Anticorupţie, inclusiv și Centrul Național Anticorupție (CCCEC) cu constatarea parţial a faptelor expuse prin probele anexate la aceasta.
Urmare sesizării Procuraturii Generale şi Procuraturii Anticorupţie privind cercetarea faptelor comise de către Consiliul Băncii şi acţionarii majoritari a Băncii şi, primirii refuzului de a începe urmărirea penală, asupra ordonanţelor de refuz a organului de urmărire penală, instanţele de judecată competente prin hotărîrile sale s-au expus asupra necesităţii de efectuare a investigaţiilor corespunzătoare sub aspect penal, după cum urmează:
Încheierea Judecătoriei Rîşcani din 29 martie 2011, prin care s-a dispus admiterea plîngerii lui Iulia Deleu şi a obliga Procuratura Generală să examineze în baza art. 274 CPP plîngerea pe faptul încălcării legislaţiei de Consiliul Băncii şi acţionarii majoritari a BC “Mobiasbancă” – Groupe Societe Generale” SA.
Încheierea Judecătoriei Rîşcani din 26 septembrie 2011 urmare examinării plîngerii petiţionarei Iu. Deleu privind anularea Ordonanţei Procuraturii Generale de neîncepere a urmăririi penale cu obligarea de a lichida încălcările drepturilor indicate în cererea din 01.11.2010 şi începerea urmăririi penale pe cazul dat, prin care s-a admis parţial plîngerea ca întemeiată, fiind declarate nule ordonanţele, cu expedierea materialelor Procurorului General pentru organizarea efectuării cercetărilor suplimentare şi înlăturarea încălcărilor admise.
La 22 noiembrie 2011 prin Decizia sa Colegiul lărgit penal al Curţii Supreme de Justiţie, a admis recursul în anulare declarat de Iulia Deleu şi a casat Încheierea judecătorului de instrucţie a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 14 martie 2011, prin care a fost respinsă plîngerea mea privind anularea ordonanţelor Procuraturii Anticorupţie din 14.12.2010 şi 27.12.2010 de refuz în începerea urmăririi penale pe faptul încălcărilor legislaţiei comise de Consiliul Băncii şi acţionarii majoritari a BC “Mobiasbancă” – Groupe Societe Generale” SA cu dispunerea rejudecării cererilor.
În cele din urmă şi Procuratura Generală şi-a anulat Ordonanţa sa de refuz în pornirea urmăririi penale din 25.10.2011 cu remiterea materialelor pentru examinare, conform prevederilor art. 274 Cod de procedură penală, Procuraturii anticorupţie.
La 16 ianuarie 2012 si 23 ianuarie 2013 prin Încheierile sale Judecătoria Buiucani, urmare rejudecării plîngerilor mele a admis plîngerile şi a declarat nule ordonanţele Procuraturii Anticorupţie de refuz în începerea urmăririi penale pe faptul încălcărilor legislaţiei comise de Consiliul Băncii şi acţionarii majoritari a BC “Mobiasbancă” – Groupe Societe Generale” SA cu remiterea materialelor Procuraturii Anticorupţie pentru examinarea sub aspect penal, în baza art. 274 Cod de procedură penală.
Deciziile judecătoreşti nominalizate confirmă faptul că încălcările comise de către Consiliul Băncii şi acţionarii majoritari a BC “Mobiasbancă” constituie obiectul investigaţiilor sub aspect penal.
Deşi toate faptele expuse, parţial, au fost confirmate prin actele anexate la cerere, CAN și Procuratura Anticorupţie, inclusive și Procuratura Generală în actele sale declară despre lipsa faptului infracţiunii, fără a aduce argumentele corespunzătoare asupra faptelor descrise de mine în cereri cu interpretarea corectă a normelor de drept, aplicate la efectuarea tranzacţiilor.
Organele de drept nu au investigat şi alte acţiuni întreprinse de Consiliul Băncii şi acţionarul majoritar, după cum sînt:
1) Pune la mari dubii realitatea creditelor problematice pe perioada a.a. 2007-2008, de la momentul apariţiei acţionarilui majoritar a băncii “Groupe Societe Generale”, returnate în a.2008 în sumă de 36 mln.lei, unele din ele în valoare de 10 milioane de lei au fost recuperate din Fondul de Risc al Băncii.
Dubioase sînt şi operaţiunile cu mijloacele băneşti, pentru acoperirea pierderilor, din Fondul de rezervă. Pierderile pe a. 2009 constituie o sumă colosală în valoare de 145 milioane lei, dintre care 138 milioane lei pentru creditele problematice. Nu mai puţin dubioase sînt cheltuielile pentru programa informaţională ineficientă în valoare de 59 milioane lei, mărirea fondului de plată pe a. 2009 - perioada crizei economice globale cu 20 milioane lei, ş.a. acţiuni destul de dubioase.
Ţinînd cont de faptul, că acţionarii minoritari au investit mijloacele băneşti în baza contractelor de participare în fondul statutar cu oferirea drepturilor de acţionar al Băncii, pentru ce banca şi-a asumat obligaţiunile de a asigura interesele acţionarului în conformitate cu drepturile oferite şi stipulate în Legea privind societăţile pe acţiuni, în Statutul Băncii şi Regulamentul cu privire la fondator şi cota de investire, de a asigura calcularea dividendelor anuale şi, reeşind din alte acţiuni destul de dubioase, consider acţiunile Consiliului Băncii şi a acţionarilor majoritari drept infracţiuni contra patrimoniului, exprimate în escrocherie şi delapidare a averii străine, însuşirea în proporţii mari şi deosebit de mari, cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere ş.a., infracţiuni ce cad sub incidenţa art.art. 190-191 Codul Penal RM, prin înşelăciune şi însuşirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredinţate în administrarea vinovatului, inclusiv şi alte încălcări ale codului penal.
Drept confirmare a intenţiilor de rea-credinţă a Consiliului Băncii şi a acţionarului majoritar al Băncii, care confirmă acţiunile escroce a acestor şi care pot conduce la consecinţe suficient de grave, constituie şi cerererea reconvenţională privind constatarea nulităţii contractuale, depusă de către bancă instanţei de judecată, inclusiv şi răspunsul băncii la cererea mea, precum că banca nu are nici o restanţă la plata dividendelor.
În virtutea celor menţionate de mine îi solicit Premier-Ministrului o atitudine neselectivă faţă de cazurile “raider”, pentru ca societatea civilă să se convingă de faptul că lupta contra acaparării forţate a bunurilor şi a proprietăţii private a altora, care nu-şi doresc să profite de umbrelele Puterii, ci de puterea Legii, este una spre binele societăţii şi pentru dreptate.
Totodată, sprijin poziția în informarea publicului despre dezastrul din economie, în special, în sistemul financiar şi așteptăm să fie numite concret lucrurile. Aveți răspunderea să faceți regulă, ca instituţiile statului să funcţioneze nu pentru partide, acorduri si alianţe politice, ci pentru oameni, în faţa căror v-aţi asumat responsabilitatea şi căror le-aţi promis prosperitate europeană.
Iulia Deliu, Preşedintele Fundaţiei „Dreptul şi Democraţia, acţionar minoritar
