Comrat-Chișinău: Un nou credit de încredere sau „Cu o mână dai, cu cealaltă-iei”. Op-Ed

„Va reuși, oare, Igor Dodon iar să intre în încrederea alegătorilor din Găgăuzia? La moment, Găgăuzia e gata să accepte garanții, nu promisiuni. Cu o mână să dea, cu alta să ia. Regiunea e dispusă să vadă fapte, apoi să ofere voturi la alegeri...”
---

Ultimatumul revăzut

Pe 21 ianuarie președintele Dodon va efectua o vizită de lucru în Gagauz-Yeri, unde se va întâlni cu conducerea autonomiei și va lua parte la ședința Adunării populare (APG-Y). Conform serviciului de presă al legislativului local, membrii prezidiului APG-Y au decis să aibă o întrevedere cu șeful statului înainte de ședință, cu scopul de a discuta reluarea activității Grupului de lucru comun (GL) privind asigurarea funcționalității UTA Gagauz-Yeri. După aceasta, ar urma ședința plenară, care va lua o decizie în acest subiect.

Chestiunea GL ar fi principalul subiect al vizitei șefului statului în autonomie. Spre sfârșitul anului trecut activitatea acestei platforme de dialog a fost marcată de o criză majoră. Din lipsă de consens, Parlamentul Republicii Moldova a ezitat să adopte o serie de proiecte legislative, elaborate de GL încă în anul 2016. Însuși grupul practic nu era funcțional și nici nu se putea întruni, pentru că de la alegerile din februarie și până la începutul lui decembrie anul trecut Parlamentul nu a reușit să-și delege reprezentanții în GL:

În altă ordine de idei, Igor Dodon promisese că „inițiativele găgăuze” vor fi adoptate până pe 23 decembrie, proiectându-se exact pe aniversarea a 25-cea a Autonomiei găgăuze.

„Fracțiunea socialiștilor va subscrie in corpore acestor legi și le va propune spre examinare. După aceasta vom face ca aceste legi să fie adoptate și să intre în vigoare până pe 23 decembrie”, a declarat șeful statului în cadrul unei întrevederi cu bașkanul Irina Vlah și speackerul APG-Y Vladimir Cîssa.

Pe 10 decembrie a anului trecut deputații APG-Y, fără a aștepta data de 23 decembrie, au hotărât să sisteze participarea reprezentanților săi în GL până la adoptarea respectivelor proiecte de legi în Parlamentul Republicii Moldova.

„Eu cunosc abordarea principială a Chișinăului, ei vor să ne dezorienteze, să ne bage în discuții și să nu miște nimic”, a declarat deputatul APG-Y Feodor Ianioglo, justificând decizia.  

În prinsoarea promisiunilor și justificărilor

Legile promise de Dodon nu au fost adoptate – Partidul Socialiștilor, proprezidențial, a renunțat la inițiativa respectivă. Dar și poziția dură a APG-Y nu s-a menținut mult timp și aleșii găgăuzi sunt gata să revină la subiectul participării în GL.

Dialogul între APG-Y și Parlament, de oricare natură ar fi, are loc la nivelul organelor legislative. Formal, președintele Dodon nu are capacitatea de a influența activitatea GL. El nu a reușit să-și asume calitatea de garant sigur al unor înțelegeri. De aceea, în contextul viitoarei sesiuni ar fi mai potrivită prezența speackerului Parlamentului și președintelui PSRM Zinaidei Greceanîi. Totuși, vizita este mai importantă pentru șeful statului, care planifică să obțină anul acesta cel de-al doilea mandat de președinte. 

Chestiunea GL și a „proiectelor de legi găgăuze” a ieșit demult din perimetrul politicilor de stat, devenind o sursă de acumulare a capitalului politic pentru partide, în primul rând, pentru PSRM și președintele Dodon. În viziunea deputatului APG-Y Georghii Leiciu, care este copreședintele GL din partea Gagauz-Yeri, starea dialogului între Comrat și Chișinău, în special, în cadrul platformei comune a deputaților, este „un indicator al statalității”.

„Autoritățile scot foloase din manipularea cărții găgăuze la alegeri, la fel și din focalizarea perpetuă pe subiect, cu promisiuni pentru electorat sau făcând din regiune o sperietoare pentru restul țării cu imaginea de separatiști”, a spus Leiciu în cadrul emisiunii Nokta Live.

Promisiunile date de Dodon autorităților Găgăuziei, precum și propriile lui justificări că fără o majoritate parlamentară nu iese nimic, au plasat relația șefului statului cu locuitorii autonomiei într-un cerc vicios, pe care găgăuzii încearcă să-l rupă. De va ieși sau nu, depinde de conducerea regiunii, în special, de cum își închipuie aceasta continuarea relației cu Garantul.

Încercând să-și promoveze propria agendă în relația cu conducerea țării, autoritățile Găgăuziei au mers și pe calea negocierilor, și pe calea acțiunilor demonstrative. Faptul că nici una din încercări n-a condus la schimbări vizibile, sugerează că ar fi vorba nu doar despre probleme la nivelul alegerii unei strategii corecte, dar și de calitatea realizării ei. Chiar și ultimatumul din 10 decembrie nu numai că n-a atins ținta, dar a rămas în genere neobservat de politicienii de la Chișinău.

Istoria de creditare a lui Dodon

Cât ține de președinte, vizita la Comrat îi va servi la evaluarea pozițiilor sale în Găgăuzia la mai puțin de un an până la începerea campaniei electorale. Trăsătura distinctivă a alegătorului găgăuz este că votează consolidat la alegerile naționale pentru favoritul său. Igor Dodon a avut ocazia să se convingă de aceasta personal în campaniile parlamentare din anii 2014 și 2019 și alegerile președintelui din anul 2016. Dar la fel cum pot dărui „votul de aur”, tot așa găgăuzii pot să însceneze și o partidă de funeralii politice.

Igor Dodon va încerca să dea acoperire promisiunilor neonorate privind Grupul de lucru și să recâștige încrederea găgăuzilor. Problema e că pentru mulți președintele are în Gagauz-Yeri o istorie de creditare proastă și noile lui făgăduințe sunt percepute fără tragere de inimă. La moment, Găgăuzia e gata să accepte garanții, nu promisiuni. Cu o mână să dea, cu alta să ia. Regiunea e dispusă să vadă fapte, apoi să ofere voturi la alegeri.

Veaceslav Craciun

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.