|
|
Veaceslav Craciun | |
Noua inițiativă și avizul negativ
Unul din primele documente adoptate de noul cabinet de miniștri săptămâna trecută a fost avizul negativ la proiectul de lege elaborat de către deputații-socialiști Fiodor Gagauz și Vladimir Țurcan. Inițiativa țintea adoptarea unor completări la Codul civil al RM, care ar lua în calcul specificul autonomiei găgăuze la înregistrarea aici a unor noi întreprinderi.
Se propunea ca denumirea persoanei juridice înregistrate în autonomie să indice forma organizațional-juridică nu numai în limba de stat, dar și în limbile găgăuză și rusă, care, la fel, au statut de limbi oficiale pe teritoriul Gagauz-Yeri. Altă propunere presupunea introducerea unei noi forme organizațional-juridice de proprietate, regionale, pentru întreprinderile fondate de Comitetul executiv al Gagauz-Yeri, care în prezent au statut de municipale.
Ministrul justiției Alexandru Tănase a propus Guvernului un aviz negativ la proiectul de lege. În proiectul de aviz pregătit de MJ se menționează că specificarea în trei limbi a formei de proprietate încalcă principiul egalității, creând „o abordare specială persoanelor juridice, înregistrate în Gagauz-Yeri”. Iar introducerea noțiunii de întreprinderi regionale, conform lui Alexandru Tănase, nu este justificată în condițiile „multitudinii deja existente de forme de proprietate”.
Situație tipică
Situația când organele puterii centrale resping sau acordă avize negative inițiativelor legate de Gagauz-Yeri, este destul de tipică. Fiodor Gagauz, unul din autorii proiectului de lege amintit mai sus, a acumulat vreo zece exemple de acest gen. Dar și mai multe exemple le are în palmares Adunarea Populară a autonomiei, care deține dreptul de inițiativă legislativă în Parlament.
Doar în mandatul legislaturii a XIX a Parlamentului (2010 – 2014) Adunarea Populară a G-Y a furnizat 11 inițiative legislative. Dar niciuna din ele nu numai că nu a fost adoptată, dar nici n-a ajuns să fie examinată în cadrul sesiunilor. Majoritatea din ele au fost avizate negativ de Guvern și au primit recomandări negative de la comisiile de profil ale Parlamentului.
Activitatea Grupului de lucru al deputaților Parlamentului și APG-Y privind asigurarea funcționalității Gagauz-Yeri poate ilustra cum sunt întâmpinate la nivel central inițiativele Comratului. Din 2015 încoace, Grupul de lucru a pregătit câteva proiecte de legi, pe care Adunarea Populară le-a prezentat Parlamentului în calitate de inițiativă legislativă. Spre sfârșitul sesiunii de primăvară –vară a anului 2017, în urma unor eforturi de durată, proiectele au ajuns în vizorul comisiilor de profil ale Parlamentului. O poveste aparte a fost includerea proiectelor de legi în ordinea de zi a ședințelor. Dar când reprezentanții găgăuzi și-au văzut inițiativele în lista chestiunilor, prezentate spre aprobarea Parlamentului, aceasta nu a provocat cine știe ce entuziasm, deoarece, precum s-a constatat, comisia juridică a ciopârțit după bunul său plac textul proiectelor de legi, coordonate la nivelul experților Grupului de lucru.
În general, subiectul nesocotirii competențelor și nerespectării intereselor Gagauz-Yeri este unul de bază în societatea găgăuză și determină într-o măsură considerabilă atât conținutul retoricii liderilor găgăuzi în adresa puterii centrale, cât și agenda politică a regiunii. Dar această abordare este defectuoasă. Ea are capacitatea de a menține ratingul politicienilor, dar nu e în stare să rezolve vreo problemă.
Reversul medaliei
Examinarea minuțioasă a experienței Găgăuziei privind valorificarea competențelor sale arată că autoritățile regiunii nu folosesc sau folosesc doar parțial instrumentele de promovare a intereselor autonomiei.
Exemplul cu respingerea celor unsprezece proiecte de legi ale APG-Y obține și altă relevanță, dacă ne concentrăm pe analiza calității acestor proiecte de legi. Avem la îndemână studiul realizat de experții organizației obștești „Piligrim-demo”, care menționează că toate inițiativele aveau o serie de neajunsuri. Printre acestea au fost enumerate argumentarea insuficientă din notele explicative, lipsa expertizei și consultațiilor publice, necesare în unele cazuri, neconcordanța schimbărilor propuse cu normele legislației naționale și ale Constituției, carențe terminologice și lingvistice. În unele cazuri autorii inițiativelor nu se prezentau la examinarea subiectelor în comisii, ceea ce, de asemenea, frâna promovarea proiectelor de legi.
Promovarea inițiativelor găgăuze produc sistematic fricțiuni în comisiile parlamentare. Ceva similar a avut loc și cu proiectele de legi ale Grupului de lucru, rescrise de comisia juridică. Mass-media găgăuză a scris mult despre aceea că comisia parlamentară a redactat în mod unilateral documentele, lipsindu-le de sens și punând cruce pe munca de doi a Comisiei de lucru. Totodată, nimeni n-a pus întrebarea: cum s-a putut așa ceva? Pe de altă parte, nimeni din Adunarea populară, în pofida cerințelor de procedură, nu s-a prezentat la ședința comisiei juridice care-și planificase examinarea proiectelor de legi ale APG-Y, cerută cu insistență și de mult timp de către deputații găgăuzi.
Și institutul bașcanului e utilizat insuficient în promovarea intereselor Gagauz-Yeri. Dreptul la fotoliu în Cabinetul de miniștri adesea e folosit pentru replici și declarații politice și, într-o măsură mai mică, ca o posibilitate de promovare a unor proiecte avantajoase pentru regiune. În defavoarea Gagauz-Yeri este și absența frecventă a bașcanului la ședințele Guvernului. Bunăoară, adoptarea avizului guvernamental la proiectul Gagauz-Țurcan a avut loc în lipsa șefei autonomiei.
Există și alte mecanisme, care ar putea fi folosite de autoritățile regionale pentru promovarea agendei proprii la nivel central, precum ar fi prezența membrilor Comitetului executiv al Gagauz-Yeri în colegiile ministerelor de profil, cooperarea activă cu partenerii europeni ai Republicii Moldova, sporirea calificării și a pregătirii profesionale a funcționarilor găgăuzi.
În căutarea soluției
Capacitatea de a scrie proiecte, posedarea limbii române, cunoașterea legislației naționale – sunt chestiuni simple, dar anume la acest capitol reprezentanții Gagauz-Yeri arată lacune fundamentale. E un capitol separat pregătirea deputaților APG-Y, mulți dintre care nu au experiență juridică și până la venirea în organul legislativ al autonomiei s-au ocupat toată viață de agricultură, business și alte activități departe de preocupările legislative.
În concluzie, problema valorificării competențelor Gagauz-Yeri are două aspecte. Pe de o parte, avem de a face cu piedici artificiale din partea autorităților centrale și lipsa voinței politice a elitei moldovenești de la guvernare. Pe de altă parte, aplicarea ineficientă a competențelor disponibile de către organele puterii din autonomie și calificarea slabă a clasei politice a Gagauz-Yeri. Nimeni nu este dator să vină din Chișinău și să scrie proiecte de legi de calitate, care ar corespunde întru totul cerințelor de procedură legislativă și să le mai și promoveze în comisii după aceasta.
Soluția problemei privind funcționarea autonomiei Gagauz-Yeri trebuie căutată și la Chișinău, și la Comrat. Iar pretențiile Comratului privind „nerespectarea competențelor” vor avea o mai mare greutate, când toate posibilitățile de promovare a intereselor sale vor fi epuizate. În prezent, situația nici pe departe nu seamănă să fie așa.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.