Corupția la nivel înalt rămâne o problemă în toate țările din Balcanii de Vest și cele ale Parteneriatului Estic. Moldova și Ucraina au suferit în mod special de pe urma fraudelor bancare, înregistrând puține progrese în urmărirea penală a celor implicați și în procesul de recuperare a activelor fraudate. În Republica Moldova, au fost întreprinse acțiuni importante, dar aceste eforturi trebuie fortificate și susținute. În Ucraina, este important de a menține și consolida independența instituțiilor anticorupționale. Sprijinul UE pentru aceste țări va fi condiționat în continuare de progresele concrete din agenda reformelor, în special, în domeniile anticorupției și justiției, se arată într-un raport al Comisiei Europene privind evaluarea îndeplinirii cerințelor de liberalizare a vizelor de către țările Balcanilor de Vest și ale Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, citat de IPN.
Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, consideră că procesul de liberalizare a vizelor este un instrument puternic pentru promovarea reformelor transformatoare, inclusiv în domeniul justiției și securității. Acest proces facilitează contactele interpersonale și consolidează legăturile dintre UE și cetățenii din Balcanii de Vest și din țările Parteneriatului Estic. „De-a lungul anilor, am văzut progrese semnificative ale partenerilor fără vize care ne consolidează relațiile. Sunt necesare eforturi continue pentru a menține aceste realizări”, a adăugat oficialul.
În raport se menționează că toate țările (Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și Georgia, Moldova și Ucraina) au continuat să ia măsuri pentru prevenirea și combaterea crimei organizate, inclusiv prin cooperare operațională cu forțele de ordine ale statelor membre. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în abordarea problemelor de securitate, generate de provocările ce țin de criminalitate.
În raportul Comisie Europene se arată că toate țările evaluate continuă să ia măsuri pentru a face față provocărilor privind migrația ilegală și protecția frontierelor. Coordonarea dintre autoritățile de frontieră și cooperarea privind readmisia și returnarea cu toate țările din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic rămân pozitive. Majoritatea covârșitoare a cetățenilor din țările fără viză sunt călători de bună credință cu motive legitime de a călători în UE. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi în plus pentru a soluționa problemele existente, inclusiv prin campanii-țintă de informare referitor la drepturile și obligațiile călătoriilor fără viză.
Raportul urmărește obligația Comisiei în cadrul mecanismului consolidat de suspendare în materie de vize, adoptat în martie 2017, de a monitoriza îndeplinirea continuă a cerințelor de liberalizare a vizelor de către țările terțe și de a raporta Parlamentului European și Consiliului cel puțin o dată pe an. Raportul este al treilea din mecanismul de suspendare a vizelor, care urmează după primul raport privind mecanismul de suspendare a vizelor din decembrie 2017 și al doilea raport privind mecanismul de suspendare a vizelor, emis în decembrie 2018. Datele din acest raport se referă la anul calendaristic din 2019 și la prima jumătate a anului 2020.
În general, schema de călătorie fără vize și-a îndeplinit scopul: a consolidat contactul dintre persoane între Balcanii de Vest și țările Parteneriatului Estic și UE, inclusiv cu comunitățile diasporei din statele membre, îmbunătățirea oportunităților de afaceri și a schimburilor culturale, și a permis cetățenilor țărilor cu regim liberalizat de vize să cunoască mai bine UE.
Călătoriile fără viză pentru cetățenii Muntenegrului, Serbiei și Macedoniei de Nord sunt în vigoare din decembrie 2009. Pentru cetățenii din Albania și Bosnia și Herțegovina, călătoria fără vize este posibilă începând cu sfârșitul anului 2010. Pentru Moldova călătoria fără vize a intrat în vigoare în aprilie 2014, pentru Georgia în martie 2017 și pentru Ucraina în iunie 2017.