[ - După anumite calcule, fiica Dumneavoastră s-a putut naşte după numirea Dumneavoastră, în noiembrie 2009, în calitate de nou Şef al Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău. Dacă este aşa, conform procedurilor internaţionale, mica Emilia Schuebel poate beneficia şi de cetăţenia Republicii Moldova. Avem, într-adevăr „omul nostru” în familia Dumneavoastră şi, respectiv, în Uniunea Europeană? Dumneavoastră personal deja Vă simţiţi „omul nostru” la Bruxelles?] - Daţi-mi voie să vă felicit pentru aceste abilităţi de calcule foarte bune ale dumneavoastră, pentru că aţi calculat corect: fiica mea Emilia, într-adevăr, s-ar fi putut naşte în Republica Moldova. Acum, ca să răspund la partea serioasă a întrebării dumneavoastră, eu sunt mai degrabă omul Bruxelles-ului aici în Moldova, fiindcă, evident, în primul rând, reprezint interesele Uniunii Europene în Moldova. Pe de altă parte, eu mă consider omul de legătură dintre Bruxelles şi Chişinău, fiindcă sunt aici ca să vă ajut să înţelegeţi mai bine ce se întâmplă în Bruxelles şi să ajut Bruxelles-ul să înţeleagă mai bine ce se întâmplă în Moldova. [ - A fost o surpriză pentru Dumneavoastră decizia guvernării moldoveneşti în persoana Alianţei pentru Integrarea Europeană (AIE) de a organiza referendumul naţional şi, respectiv, a evita alegerile anticipate parlamentare ? Cum apreciaţi decizia?] - Desigur, noi ne-am aflat în contact cu guvernul Republicii Moldova şi cu AIE un timp destul de îndelungat. Ştim că este întotdeauna dificil de a ajunge la o poziţie unică. În acelaşi timp, poziţia noastră este bine cunoscută. Ea se rezumă la concluzia că trebuie să fie respectate sugestiile Comisiei de la Veneţia şi sugestiile Comisiei de la Veneţia sunt de a introduce amendamente într-un singur articol al Constituţiei, lucru care urmează să fie făcut în Parlament, urmat de alegeri anticipate. [ - Aceasta este poziţia dumneavoastră. Partenerii internaţionali, în ansamblu, ai Moldovei au o poziţie comună în privinţa soluţiei anunţate de AIE pentru criza politică prin evitarea alegerilor anticipate? Există unanimitate în această problemă printre ambasadorii UE şi SUA acreditaţi la Chişinău, nu există nicio poziţie separată?] - Desigur, eu nu pot să mă pronunţ din numele întregii comunităţi internaţionale. În ceea ce priveşte viziunea noastră, de la începutul negocierilor cu prezenţa Comisiei de la Veneţia, noi am menţionat că recomandările Comisiei de la Veneţia sunt obligatorii pentru noi şi de aceea noi am recomandat ca acestea să fie, într-adevăr, respectate. Avem contacte destul de apropiate cu Ambasadorul Statelor Unite ale Americii şi pot să vă spun că poziţia dumnealui este foarte apropiată de a noastră. [ - Cum apreciaţi reacţia Partidului Comuniştilor din Republica Moldova în calitate de opoziţie parlamentară de a organiza un contra-referendum în semn de protest pentru decizia de a evita alegerile parlamentare? Cum poate influenţa situaţia din Republica Moldova această acţiune?] - În primul rând, eu consider că ultimul cuvânt încă nu a fost spus în acest sens, că adică, categoric nu o să aibă loc alegeri anticipate. De aceea eu cred că reacţia PCRM la acest capitol nu este nici ea una finală. Eu aş zice că ar fi mai bine să mai aşteptăm până se conturează poziţia AIE şi să vedem care va fi ulterior reacţia PCRM la decizia finală. [ - Ce trebuie să facă guvernarea actuală a Moldovei ca să menţină suportul amplu din partea partenerilor pentru dezvoltare şi ce trebuie să se întâmple ca să piardă acest suport? De exemplu, admitem că guvernarea Republicii Moldova insistă să evite alegerile anticipate... ] - Am spus-o deja anterior că recomandarea noastră este să urmăm recomandările Comisiei de la Veneţia, fiindcă anume ea este în poziţia de a interpreta Constituţia în cel mai bun mod, dat fiind faptul că dispune de experţii cei mai buni în acest domeniu. De aceea, ca să răspund la întrebarea ce ar trebui să facă guvernarea Republicii Moldova, eu zic că trebuie să se respecte această recomandare. [ - Şi cea ar trebui să se întâmple ca să piardă suportul?] - Categoric, noi nu vom înceta să sprijinim Moldova în cazul în care decizia guvernării va fi să nu fie urmată această recomandare, dar, desigur, va fi aruncată ceva umbră asupra colaborării noastre. [ - Unul de mesajele centrale de până acum ale UE pentru Republica Moldova şi în special acum, în această criză politică şi constituţională, sugerează că este nevoie de dialog politic şi compromis între principalele forţe politice existente. Cu toate acestea, dialog politic, nemaivorbind de compromis politic, între putere şi opoziţie nu a existat timp de 8 ani de guvernare comunistă, nu există semne că poate avea loc un dialog şi, respectiv, compromis, nici sub guvernarea actuală. Nu există tradiţie şi cultură politică pentru aceasta. Mai mult, interesele politice sunt diametral opuse. Se pare că cereţi imposibilul la această etapă, cunoscând apriori că cerinţa nu poate fi realizată...] - Eu nu cred că aceşti ani de guvernare comunistă au fost decisivi în ce priveşte deficitul sau incapacitatea de a duce un dialog politic. Eu cred că mai degrabă acei ani care s-au perindat în timpul Uniunii Sovietice, deci anii de până la 1991, au fost cei care sunt, de fapt, vinovaţi de această lipsă de dialog politic. În afară de aceasta, nu pot spune că nu există, de fapt, un dialog politic acum, noi îl vedem unul, cu toate că înţeleg că partidele sunt doar la început în acest sens. Prin prisma UE, eu nu cred că aceste interese politice sunt diametral opuse. Atât AIE de la guvernare, cât şi PCRM din opoziţie, se pronunţă în favoarea integrării europene a Republicii Moldova. [ - Dar fiecare văzându-se la guvernare...] - Moldova nu este unica ţară în acest context. Există ţări în aceeaşi parte a lumii care au situaţie similară. [ - Ce merge bine şi ce merge prost în relaţia Republica Moldova – Uniunea Europeană la această etapă şi de ce?] - De la momentul când a apărut Republica Moldova, relaţiile noastre au mers bine întotdeauna, a fost înregistrat un progres, relaţiile devenind tot mai bune şi vreau să menţionez în mod expres că acest lucru s-a întâmplat şi în perioada guvernării comuniste. De când noul Guvern a intrat în exerciţiul funcţiunii, adică din septembrie anul trecut, această relaţie a căpătat o nouă impulsionare şi o suflare mai proaspătă în acest sens. Partea proastă a relaţiilor noastre se datorează crizei financiare. Din păcate nu dispunem de toţi banii de care ar vrea Republica Moldova să dispunem. Acelaşi lucru se referă şi la situaţia financiară a Republicii Moldova care este nu tocmai bună, dar şi la situaţia în general a UE. [ - Apropo despre bani. UE a fost şi rămâne cel mai mare donator al Republicii Moldova de la declararea Independenţei încoace, acordându-i mai mult de 500 mln euro în calitate de ajutor. Care au fost tendinţele acestui ajutor pe parcursul anilor, de ce a depins volumul şi calitatea lui?] - Republica Moldova întotdeauna a fost în vecinătatea apropiată a UE şi, începând cu anul 2007, de când România a devenit membru al UE, Moldova a devenit vecinul imediat al UE. Volumul şi calitatea acestor ajutoare au depins întotdeauna, în primul rând, de capacitatea de absorbţie a instituţiilor moldave. Ţin să menţionez că începând cu 2007 noi am trecut la aşa-numitul suport bugetar, adică oferim ajutor guvernului pentru a sprijini un anumit sector din buget, ceea ce înseamnă că a crescut încrederea noastră în Guvernul Republicii Moldova. La moment avem trei domenii mari pe care le finanţăm prin acest suport bugetar şi anume: domeniul social, domeniul ocrotirii sănătăţii şi domeniul care ţine de apă şi alimentarea cu apă. În anul acesta, sectorul care va beneficia de suportul bugetar este dezvoltarea rurală. Am ales sectoarele respective considerând că anume în ele avem capacitatea de absorbţie, dat fiind faptul că există strategii naţionale pentru aceste sectoare concrete. [ - Parţial aţi abordat tema următoarei întrebări despre capacitatea Republicii Moldova de a absorbi finanţele. Incapacitatea ei de a asimila finanţele oferite este o boală cronică, este periculoasă?] - Eu nu ştiu nicio ţară care ar avea o situaţie perfectă în ce priveşte absorbţia acestor fonduri. Republica Moldova, desigur, nu este o excepţie, nu este nici ea perfectă. Noi încercăm să îmbunătăţim această capacitate de absorbţie, dar rămâne o cale lungă de parcurs. Ieri, {joi, 18 martie 2010 – n.r.} majoritatea donatorilor Republicii Moldova au semnat împreună cu prim-ministrul Vlad Filat un document care se numeşte „Principii de partenerat” . Unul din scopurile acestor principii este anume sporirea capacităţii de absorbţie a instituţiilor Republicii Moldova. [ - Cum apreciaţi efectele pe care le-au produs în Republica Moldova banii oferiţi de UE? Pe cât de „mai bogată” şi „mai democratică” a devenit ţara şi pe cât de „mai bine” s-au simţit cetăţenii ei?] - Eu cred că, într-adevăr, sprijinul oferit de UE a contribui la îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor din Republica Moldova şi aici vreau să menţionez în special aportul mare al Misiunii EUBAM care a îmbunătăţit colaborarea dintre serviciile de frontieră şi cele vamale cu Ucraina. Alaltăieri {miercuri, 17 martie 2010 – n.r.}, de exemplu, eu m-am aflat în Hânceşti, unde a avut loc prezentarea unui proiect pe care l-a finanţat UE. Este vorba de deschiderea unei case pentru persoanele în etate, o casă unde ele vor putea fi îngrijite. Deşi este un proiect nu prea mare, 270 mii euro, dacă nu mă înşel, am văzut cât de fericite erau aceste persoane care au zis că acum, la finele vieţii, au o viaţă care merită să fie trăită. Acesta este unul din micile succese pe care noi am reuşit să le obţinem, apropo, este vorba despre un proiect de cooperare transfrontalieră. [ - Şi ultima întrebare despre bani, sub aspect politic. Politicienii moldoveni se acuză reciproc de faptul că fură creditele şi granturile internaţionale, că le folosesc în scopuri politice şi electorale... Cât adevăr este în aceste acuzaţii în raport cu cele peste 500 milioane euro acordate de UE?] - Eu nu am auzit de atare acuzaţii de patru luni şi jumătate, de când mă aflu în Republica Moldova, dar dacă şi există aşa fel de acuzaţii, cred că ele ar putea ţine de nişte politici ale partidelor locale. Abordarea noastră a acestei chestiuni ţine de faptul că avem o procedură de audit foarte bine pusă la punct care asigură ordinea în toate proiectele noastre. În cazul în care se atestă anumite nereguli, evident, se iniţiază şi proceduri de rigoare. [ - Cine şi câtă responsabilitate poartă pentru faptul Republicii Moldova îi revine un singur procent din comerţul pe care UE îl are cu ţările terţe? Şi aceasta după ani şi ani de asigurări „în dragoste” ale guvernelor moldoveneşti pentru integrarea europeană şi valorile europene...] - Pe de o parte, să nu uităm care sunt dimensiunile Republicii Moldova. Republica Moldova este cu o populaţie evaluată la circa la 4 mln locuitori, de aceea nu putem să ne aşteptăm ca ea să ocupe un procent foarte mare în comerţul Uniunii Europene care are relaţii de comerţ, practic, cu toată lumea. Pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de faptul că Republica Moldova nu dispune, de exemplu, ca Federaţia Rusă, de petrol, gaz, cărbune, materie primă, dar în schimb are un sol foarte fertil. Deci, anume produsele agricole ar fi cele care ar putea să fie exportate şi în această direcţie noi lucrăm, încercăm să ridicăm standardele acestor produse agricole ca ele să fie exportate tot mai mult şi mai mult pe piaţa UE. [ - Care credeţi că sunt perspectivele conflictului transnistrean, îngheţat deja de douăzeci de ani şi ce poate face UE, suplimentar la ceea ce a făcut, pentru a-i apropia soluţionarea?] - E dificil de prezis acum ce o să se întâmple cu conflictul transnistrean. Cel puţin este încurajator faptul că au fost reluate negocierile în formatul 5+2, neformal, şi ştim că este desemnat viceprim-ministrul care se ocupă de aceste negocieri. Ne rămâne să sperăm că în curând acest format 5+2 va fi reluat şi oficial, negocierile în acest format. Ceea ce putem face noi mai mult decât să fim nişte observatori activi în acest format, este să implementăm măsurile de fortificare a încrederii între Chişinău şi Tiraspol. Şi eu unul văd sarcina mea anume în implementarea acestor măsuri în fortificarea încrederii atât în cadrul pachetului doi, cât şi pachetului întâi, de o manieră cât mai eficientă pentru a îmbunătăţi cât mai semnificativ viaţa populaţiei care locuieşte în regiunea transnistreană. [ - Amintiţi-ne, Vă rog, ce include pachetul numărul doi?] - În primul rând, conlucrarea cu societatea civilă, în al doilea, cu mediul de afaceri, adică suport businessului mic şi mijlociu, în al treilea rând, este vorba de crearea aşa-numitei euroregiuni, care va include Viniţa din Ucraina, Soroca, de pe malul drept şi regiunea de nord a Transnistriei, în al patrulea rând, încercăm să abordăm problema reluării comunicării căilor ferate. [ - Am avut senzaţia că dlui Kalman Mizsei, Reprezentant Special al UE în Republica Moldova şi coleg de-al Dumneavoastră, nu i-a plăcut întrebarea pe care i-am adresat-o într-un interviu de la începutul lunii. Şi totuşi, mă simt obligat să V-o adresez şi Dumneavoastră, dat fiind faptul că la această temă se vorbeşte mult şi demult. Iată întrebarea: „O parte din presă şi din analişti afirma că UE ţine cont în mod exagerat de poziţia Moscovei atunci când îşi formulează politicile în raport cu Republica Moldova. Dvs vă revine des rolul de „moderator” sau „curier” între Bruxelles şi Moscova în probleme ce ţin de Moldova?”] - În primul rând, vreau să spun că Federaţia Rusă este un actor foarte important politic şi economic, în general. În afară de aceasta, ea este şi un partener important al UE. Ca să ilustrez acest lucru, pot să fac referinţă la conflictul cu Ucraina privind furnizarea gazului natural, care a demonstrat încă o dată cât de dependenţi suntem noi de acest partener al nostru. Pe de altă parte, eu sunt reprezentantul UE în Republica Moldova şi de aceea noi formulăm politicile noastre exclusiv ţinând cont de opinia UE în acest sens. Plus la aceasta, vreau să menţionez că am contacte strânse şi regulate cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova Valeri Kuzimin, avem întruniri regulate cu dumnealui în cadrul căruia facem schimb de opinii, viziuni cu privire la diverse aspecte ale situaţiei din Republica Moldova. [ - De unde vine noua politică de comunicare intensă a Delegaţiei UE la Chişinău cu presa locală? Este o alegere personală a noului Şef al Delegaţiei Dirk Schuebel sau denotă schimbări de atitudine, de accente, în politica UE faţă de Republica Moldova?] - E o combinaţie din ambele. Comunicarea joacă un rol tot mai mare acum în lume şi noi ne conformăm acestei tendinţe. Consider că este sarcina mea personală să asigur această comunicare. Dar este şi propria mea alegere. Consider că Delegaţia ar trebui să comunice tot mai mult cu publicul şi să ofere informaţie, pe de o parte, publicului Moldovei despre ceea ce se întâmplă în Europa şi, pe de altă parte, Europei despre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. [ - De ce şi cum învăţaţi limba română, când veţi putea oferi următorul interviu pentru Info-Prim Neo direct în română, fără intermedierea limbii engleze, ca de data aceasta?] - Trebuie să spun că am un profesor de limba română foarte dedicat şi eu, de asemenea, depun eforturi foarte mari că să învăţ româna, cu toate că am puţin timp pentru aceasta. Şi, în al doilea rând, consider că este obligaţia mea să învăţ cel puţin caracteristicile de bază ale limbii române, fiindcă este o limbă care îmi place foarte mult. Dar este dificil să vă spun că data viitoare voi fi capabil să vă dau un interviu în această limbă. [Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo] {Notă Info-Prim Neo: Interviul a fost realizat vineri, 19 martie 2010}