Războiul din Ucraina a generat la nivel regional, inclusiv în Republica Moldova, creșterea masculinității toxice care poate duce la pierderi în contextul egalității de gen și al tuturor succeselor care au fost atinse până acum. Combaterea violenței împotriva femeilor poate fi realizată prin perfecționarea legislației din domeniul, instruirea factorilor de decizie și susținerea organizațiilor care ajută femeile. Constatări în acest sens au fost făcute la Conferința Internațională în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de fete și femei și a violenței domestice, transmite IPN.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă la eveniment, a menționat că violența domestică nu poate fi justificată prin obiceiurile unei țări. „Violența însemnă frică, durere, iar uneori un sfârșit fatal. Combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor înseamnă mai multe șanse de dezvoltare pentru ele și, totodată, pentru societate. Cu cât mai multe femei educate, independente economic și afirmate profesional vom avea, cu atât mai puternică și mai sănătoasă va fi societatea noastră”, a spus șefa statului.
În marea majoritate a cazurilor moartea cauzată de violență domestică este rezultatul lipsei de reacție a instituțiilor care nu și-au făcut în mod conștiencios munca. De aceea, există necesitate de a perfecționa legislația care să protejeze victimele și să pedepsească agresorii și de a o pune corect în aplicare. Recent a fost ratificată și Convenția de la Istanbul, care oferă un cadru larg de acțiuni prin care Moldova va deveni mai eficientă în informarea victimelor asupra drepturilor lor, în instruirea factorilor de decizie și în susținerea organizațiilor care ajută femeile și copii victime ale violenței, a remarcat președintele țării.
Dominika Stojanoska, reprezentanta UN Women în Moldova, a menționat că femeile, fetele și cei din grupurile marginalizate trebuie să fac parte din procesul de luare a deciziilor la nivel înalt. „Trebuie să fim parteneri cu acele organizații ale societății civile care promovează drepturile femeilor și liderismul în rândul femeilor”, a spus ea.
Claudia Luciani, director al Departamentului demnitate umană, egalitate și guvernare al Consiliului Europei, a menționat că războiul din Ucraina a creat noi provocări, una dintre care – un flux mare de refugiate în Republica Moldova. Această situație de asemenea trebuie să fie monitorizată îndeaproape. „Multe țări s-au concentrat pe protecție și pe pedepsirea infractorilor, dar considerăm, de asemenea, că trebuie să punem accentul pe prevenție. Dacă vrem să rupem acest cerc vicios, trebuie să ne implicăm cu diferite mecanisme de prevenție”, a adăugat Claudia Luciani.
Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență”, a menționat că în societățile patriarhale femeilor mulți ani la rând li s-a îngrădit dreptul la exprimare. În asemenea societăți hărțuirea este normalizată, justificată, tăcută. Fie că este vorba despre hărțurie în transportul public, fie că este vorba despre hărțuirea sexuală, violența online, hărțuirea femeilor care au decis să meargă în politică. „Susținerea femeilor este unul din cele mai importante momente atunci când o femei începe drumul spre autonomie”, a spus coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență”.
Republica Moldova a ratificat anul trecut Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută sub numele de Convenția de la Istanbul. Autoritățile s-au angajat să promoveze toleranță zero față de violența în familie, violența față de femei, și o recunosc ca fiind o formă de încălcare a drepturilor omului și o formă de discriminare.
