Timp de o perioadă lungă de timp deja, Republica Moldova trece prin crize și turbulențe fără precedent atât prin gravitatea fiecăreia dintre ele, cât și prin suprapunerea lor cu impact negativ pentru foarte multă lume. Cele mai relevante exemple stau la suprafață: criza energetică, creșterea prețurilor și tarifelor, criza regională de securitate, criza sanitară și toate acestea concomitent. Din cauza acestor crize este în fierbere societatea, în ansamblu, clasa politică în general, guvernarea și opoziția în particular. Toate astea pe fundalul unor probleme grave de sistem, una din cele mai grave fiind corupția, care a pătruns întreg organismul social și politic al societății moldovenești. Unde suntem în acest proces, ce s-a reușit și ce nu s-a reușit, de ce, care sunt soluțiile și perspectivele au discutat participanții la dezbaterea publică organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că fenomenul corupției reprezintă un abuz activ sau pasiv al demnitarilor și funcționarilor publici care se comite în scopul obținerii unor avantaje personale sau de grup. Potrivit lui, corupția este un act antisocial, din păcate, frecvent întâlnit în societatea moldovenească. „Este un fenomen foarte grav pentru că afectează interesele colective prin însușirea, deturnarea și folosirea resurselor publice, ocuparea unor funcții, încheierea unor tranzacții ilegale etc. La rândul său, anticorupție este setul de măsuri promovate în vederea cooperării eficiente între sectorul public, cel privat și societatea civilă în vederea depistării factorilor coruptibili care împiedică dezvoltarea normală a societății”, explică expertul.

Potrivit lui, Republica Moldova are un cadru legal anticorupție relativ bine dezvoltat, dar marea problemă este implementarea. „Există organe de stat specializate în combaterea corupției, însă în același timp și instituțiile publice, cum ar fi Președinția, Guvernul și Parlamentul care au atribuții foarte importante în combaterea corupției. Și prevenirea corupției de către aceste instituții este extrem de importantă”. Expertul a precizat că, de fapt, combaterea corupției are în vedere și corupția politică manifestată frecvent în procesul electoral și în traseismul politic. De asemenea, prin combaterea corupției se înțelege și prevenirea legalizării veniturilor obținute ilicit și a averii nejustificate etc.

Adrian Lebedinschi, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, a declarat că fenomenul corupției persistă în rândul funcționarilor și demnitarilor publici și nu obligatoriu doar în rândul celor cu afiliere politică. „Or, majoritatea funcționarilor trec de la o guvernare la alta și rămân în aceleași funcții, doar „întorcându-și chipiul”. În aceste condiții, nu ar fi cazul să fie făcut o legătură a corupției cu partidele politice, ci mai degrabă cu persoana care deține funcția”, a spus el.

De asemenea, un aspect de remarcat este și modul în care persoana care deține o anumită funcție își organizează echipa în jurul său. „Și aceasta pentru că, dacă un funcționar ia mită, nu o face doar el personal. Este un complex întreg. Din păcate, organele de urmărire penală, când identifică un caz, identifică o singură persoană care nemijlocit ia mită. La celelalte persoane, pentru care s-a transmis mai departe mita pentru rezolvarea anumitor chestiuni, nu se mai ajunge. Nu cred că este legătură între partide și ceea ce numim noi corupție în general”, a menționat Adrian Lebedinschi.

Ștefan Gligor, președinte al Partidului Schimbării, consideră că fenomenul corupției afectează activitatea demnitarilor publici, aleși sau numiți, iar, pe lângă ei, sunt și reprezentanții societății care alimentează actele de corupție. Acești cetățeni caută să-și soluționeze problemele, iar dacă sistemul birocratic administrativ nu funcționează, ei încearcă să-și rezolve problemele prin corupție. Potrivit lui, există corupție mică, cea care persistă la nivel de profesori, șoferi etc. De asemenea, există corupția mare, cea în care sunt implicați demnitari din Guvern, Parlament, primari, consilii etc. Tot aici, este menționată și corupția sistemică.

„Corupția sistemică este acel stat în care majoritatea proceselor de luare a deciziilor formează în baza corupției. Se formează grupuri de influență care creează monopoluri, iar în vederea apărării acelor monopoluri „se cumpără” miniștri, prim-miniștri, șefi CNA, conducători de diferite niveluri ale organelor de urmărire penală, procuratură, în special procuraturi specializate, care trebuie să combată acest fenomen de corupție sistemică și corupție mare”, a notat Ștefan Gligor. Potrivit lui, în Republica Moldova a existat un personaj care a transformat o țară întreagă pe orizontală și verticală a puterii, de la ales local până la prim-ministru, într-o organizație criminală. În opinia sa, astăzi gravitatea problemei constă în curățarea acestui sistem și reorganizarea lui „într-un mod drastic și nu cosmetic, așa cum se întâmplă acum”.

Ana Calinici, deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că, combaterea corupției nu este doar o problemă locală, ci și regională, o problemă de securitate a statului. Or, este vorba despre extragerea foloaselor de ordin personal din funcția pe care o deține o persoană. Și aceasta rămâne o problemă majoră în Republica Moldova. „Noi am luat de la forțele oligarhice, care au condus țara, accesul la resursele țării, dar aceasta nu înseamnă că aceste persoane au dispărut, pentru că sistemul încă rezistă și suntem abia la început”, explică deputata.

„Corupția a fost sistemică, un mod de guvernare, dacă vreți. Și înțelegem că nu o putem eradica cu totul. Ea va exista pe paliere mai mici, însă scopul nostru este să eradicăm corupția mare. Aceasta trebuie decapitată și finalitatea este ca instituțiile statului să funcționeze în favoarea cetățeanului, a interesului public, a binelui societății, iar activitatea acestora să nu fie concentrată în interesul unui grup restrâns de persoane”, a mai spus Ana Calinici. Potrivit ei, scopul guvernării este de a curăța de corupție sistemul, dar și de a fortifica instituțiile ca să devină eficiente, să dispună de instrumentarul și independența necesară. Astfel, reformele vor fi sustenabile și vor rezista în orice context, indiferent cine ar fi la guvernare.

Dezbaterea publică la tema „Combaterea corupției în Republica Moldova: între obiective, procese și efecte”, organizată de IPN, a fost ediția a 224-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.