Un şir de politicieni din R. Moldova, oameni de ştiinţă şi artă, precum şi combatanţii de pe Nistru contestă afirmaţiile incluse în Istoria integrată prin care Moldova a fost învinuită de declanşarea Războiului de pe Nistru din anul 1992, calificându-le drept ofensatoare, transmite Info-Prim Neo.
Asemenea declaraţii au fost făcute de primul preşedinte al RM, Mircea Snegur, foştii miniştri de Externe, Nicoale Ţâu, şi al Apărării, Ion Costaş, publicistul şi ex-deputatul Parlamentului URSS, Nicolae Dabija, istoricul Anatol Petrencu, colonelul Andrei Covrig, în cadrul Conferinţei ştiinţifico-practice „Războiul de pe Nistru: cauze şi consecinţe”. Conferinţa a fost organizată marţi, 20 februarie, de Asociaţia de drept umanitar şi Fundaţia pentru integrare europeană „Luceafărul”, cu ocazia celor 15 ani de la declanşarea conflictului armat.
Mircea Snegur a declarat în cadrul Conferinţei că separatismul de la Tiraspol a avut sorţi de izbândă doar datorită Moscovei. Astfel, a spus el, în cadrul Consiliului Federaţiei, atunci când delegaţia de la Chişinău a refuzat să semneze Tratatul unional, Gorbaciov ar fi declarat: ”Mircea, dacă nu semnezi Tratatul, vei avea republică transnistreană, republică găgăuză, şi alte vreo 3”. „Nu ştiu cine sunt autorii Istoriei integrate şi nici nu vreau să-i ştiu, deoarece adevărata istorie au scris-o cei care au luptat la Nistru”, a mai spus primul preşedinte al RM.
Potrivit lui Nicolae Ţâu, fost ministru de Externe în perioada conflictului armat, „guvernarea de astăzi încearcă să falsifice istoria conflictului, dar nu va reuşi, deoarece este absolut clar că Rusia nu şi-a schimbat politica externă faţă de Moldova nici o dată după anul 1812”.
La rândul său, Ion Costaş, fost ministru de Interne, a exemplificat implicarea Rusiei şi a Armatei a 14-a în războiul de pe Nistru inclusiv prin înarmarea masivă a gardienilor şi detaşamentelor de voluntari din regiunea transnistreană. „Istoria am făcut-o noi, nu autorii acestui manual numit Istoria integrată. Dacă tragi în trecut cu puşca, se va trage în tine cu tunul”, a mai spus Costaş.
Participanţii la Conferinţă au constatat existenţa unei mari discordanţe în ceea ce priveşte denumirea evenimentelor din 1992 şi tratarea insuficientă a subiectului respectiv în manualele de istorie, într-un spaţiu extrem de mic şi în expunere lapidară.
Participanţii au constatat că în manuale predomină aprecierea politică a evenimentului şi lipsesc aprecierile militară şi diplomatică, ale factorului moral-psihologic, componenţei internaţionale a conflictului etc. Deosebit de gravă este tentativa autorilor Istoriei integrate de a pune responsabilitatea dezlănţuirii războiului pe seama autorităţilor din RM. În acelaşi timp, unii profesori evită să vorbească elevilor despre adevăratele cauze şi consecinţe ale războiului, iar în unele manuale nu este analizat şi condamnat separatismul ca fenomen politic.
Participanţii cer autorităţilor statului ca în actele oficiale evenimentele istorice din 1992 să fie calificate drept Război pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a RM. Mai mult, ei consideră necesară extinderea volumului de informaţie privind acest război, iar în manualele de istorie să fie făcută o apreciere obiectivă a cauzelor desfăşurării şi consecinţelor acestuia, să fie menţionată şi apreciată contribuţia la operaţiunile militare a poliţiştilor, militarilor, voluntarilor, a populaţiei civile.
Totodată, participanţii la conferinţă au cerut retragerea din învăţământ a manualelor de istorie, care conţin învinuiri la adresa conducerii RM în dezlănţuirea războiului şi justifică comportamentul forţelor separatiste, precum şi organizarea, în comun cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului, al Afacerilor Interne şi al Apărării, a unei dezbateri publice „Războiul pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a RM – potenţial nevalorificat în procesul de educaţie a tinerei generaţii”, se mai spune în adresarea către conducerea R. Moldova a participanţilor la Conferinţă.
