Odată ce va intra în vigoare noul Cod al educaţiei, apariţia liceelor profesionale va diminua prestigiul colegiilor, constată Sergiu Lipcean, expert asociat la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în studiul „Educaţia vocaţională la răscruce: o analiză a deciziilor de politici în sistemul de învăţământului mediul de specialitate din Republica Moldova”, transmite Info-Prim Neo.
Autorul studiului, dar şi directori ai câteva colegii, sunt îngrijoraţi de extinderea duratei studiilor în colegii cu doi ani, aşa cum prevede noul Cod al educaţiei. În viziunea lor, tinerii care decid să înveţe la colegii după treapta gimnazială trebuie să urmeze timp de 4 ani liceul vocaţional tehnic, după care încă doi ani studiile post-secundare în colegii. „După 3 ani de liceu şi 3 la universitate, acelaşi tânăr ar putea obţine diploma de licenţă, vădit mai prestigioasă. Această situaţie scade în mod automat atractivitatea colegiilor sau şcolilor profesionale”, susţine Sergiu Lipcean.
Expertul mai spune că, în timp ce universităţile au venituri extrabugetare, colegiile dispun doar de finanţare publică şi riscă să dispară odată cu reducerea cererii la admitere.
Directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a spus că până în prezent finanţarea colegiilor de către stat a fost una oarbă, pentru că nu se ştie cum au fost asimilaţi aceşti bani şi dacă aceste cheltuieli s-au expus asupra calităţii studiilor.
Directorul Colegiului de Construcţii din Chişinău, Valeriu Pelivan, consideră că termenul de patru ani de instruire la liceul profesional şi plus doi ani la colegiu presupune costuri foarte mari şi nejustificate.
Directorul Colegiului financiar-bancar din Chişinău, Gabriel Paladi, spune că deşi la colegiu elevii se apropie mai rapid de o specialitate şi obţin o calificare profesională şi o diplomă de bacalaureat în patru ani, totuşi învăţământul universitar este mai în vogă. „Chiar şi angajatorii preferă absolvenţi de universitate, pentru că cei de la colegii peste o anumită perioadă solicită timp pentru a-şi continua studiile. Astfel, este nevoie de o corelare între piaţa de muncă şi studiile colegiale”, explică Gabriel Paladi.
Expertul de la Institutul pentru Politici Publice, Anatol Gremalschi, spune că nu vede o problemă. „Problema colegiilor mi se pare una artificială. Cui încurcă ele? Nu există standarde europene ale educaţiei, pentru că în fiecare ţară învăţământul este o prioritate”, a spus expertul.
Prezentă la discuţii, viceministrul educaţiei, Loretta Handrabura, a spus că varianta finală a Codului educaţiei va fi adoptată abia după ce proiectul va fi discutat la multe niveluri. „Menţionez că acest cod nu este al Ministerului Educaţiei. La el au lucrat 70 de persoane, au fost constituite mai multe grupuri de experţi. Abia după dezbateri vom vedea care este înclinaţia beneficiarilor”, a spus Loretta Handrabura.
Studiul IDIS vine cu recomandarea de optimizare a reţelei de colegii, ţinând cont de numărul de elevi, costurile educaţiei etc. Se recomandă revizuirea şi redimensionarea alocării resurselor financiare prin elaborarea unei metodologii de calcul a costurilor de instruire pe unitate de elev pentru toate nivelele de instruire profesională, reieşind din specificul şi necesităţile diferitor specialităţi în pregătirea cadrelor.
Codul educaţiei, lansat recent de Ministerul Educaţiei, vine să înlocuiască Legea învăţământului din Republica Moldova din 1995.
