Codul de procedură penală este supus dezbaterilor
- 07.09.2011 14:41
- 1225
- 4 minute(ă)
-
Proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea Codului de procedură penală este supus dezbaterilor publice. Astfel, noul Cod propune amendamente la capitolul urmărirea penală, activitatea operativă de investigaţie, judecarea cauzei şi măsurile procesuale de constrângere. Consultantul în direcţia consultare a legislaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei, Lilia Răilean, care a participat la elaborarea proiectului spune că acesta se va axa pe fortificarea principiilor egalităţii în procesul penal şi al justiţiei echitabile, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit expertului, prezentul cadru normativ impune o procedură birocratică la desfăşurarea urmăririi penale. Astfel, Ministerul Justiţiei, propune de a exclude din cadrul procedurii penale atribuţiile procesuale ale conducătorului organului de urmărire penală şi anume atribuţia de a cere dosarul la control, de a da indicaţii în scris pe dosar, de a aviza actele ofiţerului de urmărire penală. Această excludere vine întru asigurarea independenţei ofiţerului de urmărire penală şi sporirea responsabilităţii lui pentru calitatea şi legalitatea actelor emise.
De asemenea, prezentul proiect propune limitarea atribuţiilor procurorului ierarhic superior din faza urmăririi penale, pentru consolidarea răspunderii personale a procurorului care efectuează şi conduce urmărirea şi anume emiterea actelor procesuale sub sancţiunea nulităţii în cadrul urmăririi penale.
„A fost de la început o propunere ca Procuratura să fie unicul organ de urmărire penală. Până la urmă, am ajuns la concluzia că este o cale prea rapidă, care nu este analizată. Urmează să vedem dacă Procuratura poate avea capacitatea de a exercita urmărirea penală în exclusivitate”, a declarat Lilia Răileam.
Procuror adjunct al Procuraturii Anticorupţie, Dorel Morari, a menţionat că preluarea urmării penale de către Procuratură va mări numărul procurorilor, fapt care nu este acceptat la momentul actual. „De aceea, s-a mers pe o altă formulă, să se ofere o independenţă mai mare ofiţerului de urmărire penală. Plus la aceasta, deocamdată, nu sunt finanţe pentru majorarea numărului procurorilor”, a spus Dorel Morari.
La capitolul activitatea operativă de investigaţie, Ministerul Justiţiei a propus ca măsurile care vizează drepturile private ale persoanei şi sunt autorizate de către judecătorul de instrucţie să fie efectuate doar în cadrul unui dosar penal. În acelaşi timp, măsurile autorizate de către procuror vor putea fi efectuate şi în afara dosarului penal dacă ele ţin de combaterea criminalităţii şi garantarea securităţii statului.
La capitolul judecarea cauzei, Ministerul Justiţiei a propus să fie modificate competenţele instanţelor judecătoreşti, astfel încât pentru toate infracţiunile instanţa de fond să fie judecătoria, iar Curtea de Apel să fie, după caz, instanţa de apel sau recurs, Curtea Supremă de Justiţie urmând să judece doar recursul secţiunea întâi. Această acţiune a fost prevăzută în planul de activitate a Guvernului pentru anii 2011-2014. La moment, potrivit Codului de procedură penală competenţa de a judeca în prima instanţă o are Curtea Supremă de Justiţie – pentru infracţiunile săvârşite de către preşedintele Republicii Moldova.
Amendamentele dezbătute vor fi sistematizate şi transmise ulterior Guvernului spre aprobare. Proiectul face parte din Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru 2011-2015.
