Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte apreciază drept incorecte și parțial libere alegerile parlamentare din 24 februarie. Aprecierea este făcută prin prisma gradului de respectare a principiilor pentru alegeri libere și corecte de către toți actorii electorali și în baza constatărilor privind desfășurarea perioadei pre-electorale, electorale și a zilei alegerilor.
Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Igor Boțan, a declarat că amendamentele la cadrul legal electoral au fost operate într-o manieră opacă și grăbită, ignorându-se prevederile legislației referitoare la transparența procesului decizional, lucru care a permis utilizarea resurselor administrative și, respectiv, a influențat rezultatele alegerilor. Igor Boțan a mai spus că perioada pre-electorală, electorală și ziua alegerilor au fost marcate de activități de corupere a alegătorilor, inclusiv prin intermediul fundațiilor de caritate afiliate partidelor politice, prin oferirea de cadouri ilegale, activitatea magazinelor sociale, dar și prin transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de vot.
Sorina Macrinici, director de program la Centrul de Resurse Juridice, a remarcat că cetățenilor moldoveni aflați peste hotare li s-a limitat dreptul la vot și cel de a depune contestații. Aceștia nu au putut vota în baza buletinul de identitate, deținerea căruia este obligatorie, și nici nu li s-a permis votarea în baza pașapoartelor expirate, deși Curtea Supremă de Justiție a consacrat în 2014 legalitatea deciziei anterioare a CEC de a permite votarea cu acte de identitate expirate. Schimbarea subită de către Comisia Electorală Centrală a practicii de circa 10 ani de votare în baza actelor de identitate expirate, fără informarea adecvată și din timp a cetățenilor, a redus substanțial din dreptul cetățenilor la vot. Comisia Electorală Centrală și organele electorale din străinătate au eșuat în asigurarea exercitării dreptului la contestare de către cetățenii moldoveni de peste hotare, a menționat Sorina Macrinici.
Ion Manole, directorul Asociației „Promo-LEX”, s-a referit la Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) și la listele electorale, constatând că acestea au fost deficiențe și cu erori. A fost raportată prezența în listele electorale a persoanelor decedate, erori de adresă sau chiar perfectarea neuniformă a listelor electorale în cadrul unei și aceleiași unități administrativ-teritoriale. Ion Manole a remarcat, de asemenea, migrația artificială a alegătorilor dintr-o circumscripție electorală uninominală în altă. Directorul Promo-LEX susține că legislativul a eșuat și în a ajusta legislația la recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Deși în anul 2017 plafonul pentru finanțarea campaniilor electorale a fost micșorat până la 50 și 100 de salarii medii lunare pe economie pentru persoane fizice și, respectiv, persoane juridice, limita donațiilor rămâne a fi peste cea recomandată de GRECO de 20 și, respectiv, de 40 de salarii medii pe economie.
Directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a menționat că cele mai multe instituții mass-media importante au reflectat campania electorală de o manieră părtinitoare, tratând inegal și discriminatoriu concurenții electorali. Câțiva concurenți electorali au beneficiat de o prezență masivă și pe o tonalitate exclusiv pozitivă la unele posturi TV monitorizate, iar oponenții lor politici au fost reflectați în context negativ. Unele posturi TV au organizat dezbateri electorale nu în orele de maximă audiență, ci dimineața devreme, când audiența este minimă. Investigarea tardivă a acestor situații de către Consiliul Audiovizualului nu a permis sancționarea adecvată și contracararea în timp util a comportamentului părtinitor al instituțiilor media, menționează experta media.
Referindu-se la reprezentarea în alegeri a femeilor, tinerilor, persoanelor cu dizabilități și persoanelor de etnie romă, Andrei Brighidin, expert la Fundația Est-Europeană, a menționat că aceste categorii de persoane continuă să fie subreprezentate. Deși cota de reprezentare a femeilor de 40% pe listele partidelor în circumscripția națională a fost respectată, se atestă o subminare a principiului șanselor egale pentru bărbați și femei. Majoritatea femeilor au fost plasate pe locurile mai puțin eligibile pentru mandatul de deputat.
Valeriu Drăgălin, președintele Consiliului Național al Tineretului din Moldova, a declarat că și în cazul tinerilor majoritatea s-au aflat la coada listelor de candidați, ceea ce este deja o practică. Ceea ce a observat este că foarte puține partide și-au țintit programele pe grupul tinerilor, interesele și necesitățile acestora nefiind reflectate în platformele electorale.
Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte este constituită din 39 de organizații obștești cu activități în domenii conexe dreptului electoral. Coaliția promovează alegerile libere și corecte, în conformitate cu standardele ODIHR/OSCE, ale Consiliului Europei și instituțiilor specializate afiliate.
