Criza energetică împinge moldovenii să caute alternative. Cererea pentru biocombustibili solizi a crescut semnificativ după scumpirea gazului și a curentului electric. Producătorii de pelete și brichete din biomasă se confruntă însă cu un deficit de materie primă și costuri mai mari. Prin urmare, au dublat prețurile. Dacă iarna trecută o tonă de brichete se vindea cu 3 200 de lei, acum ajunge și la 6 000-7 000 de lei, scrie Radio Europa Liberă în pagina electronică, citată de IPN.
Victor Vorobiov din orașul Ungheni produce pelete și brichete din coji de semințe de floarea-soarelui și din rumeguș de lemn. Compania trebuie să asigure lunar cu o mie de tone de biocombustibil solid instituțiile publice cu care are contracte. În plus, primește tot mai multe solicitări de la consumatorii casnici. „Cererea a crescut semnificativ și ne temem că nu o să-i putem face față. Oamenii au înțeles că urmează o iarnă grea și biomasa este o alternativă care îi poate salva”, a spus antreprenorul pentru Europa Liberă.
Cea mai mare problemă a producătorilor este lipsa materiei prime. „Rumeguș este mai puțin, pentru că nu se taie păduri. Cojile de semințe de floarea-soarelui le cumpărăm de la fabricile de ulei, însă ne dau cantități mici, pentru că și ei produc pelete și brichete. Nici paie nu prea găsim pentru că e secetă. Lumea nu este interesată să le vândă, nu înțelege că aceste deșeuri pot fi utilizate de noi. Cei care vând cer prețuri destul de mari”, explică omul de afaceri.
Un alt producător de biomasă, Gheorghe Porcescu, din satul Dumbrăvița, raionul Sângerei, se arată convins că prețurile vor continua să crească, deoarece costurile de producere s-au majorat fără precedent. Agentul economic a cheltuit anul trecut circa trei mii de lei pentru fiecare tonă de biocombustibil, iar anul acesta costurile au depășit suma de patru mii de lei per tonă. El a remarcat că cererea a crescut cu 30% în acest an și, în aceste condiții, autoritățile ar trebui să se implice mai mult în susținerea producătorilor de resurse energetice din biomasă.
La începutul săptămânii, Comisia pentru Situații Excepționale a permis importul rumegușului, a deșeurilor și a resturilor de lemn neaglomerate, utilizate ca materie primă la fabricarea biocombustibililor solizi. Totuși, producătorii nu par încântați de această decizie. Ei susțin că importurile vor aduce costuri suplimentare și că în țară sunt suficiente resurse pentru a acoperi necesarul de materie primă, însă e nevoie de politici potrivite din partea statului în acest domeniu.
Anticipând că Gazprom ar putea limita sau chiar sista livrările de gaze în Republica Moldova, Guvernul a propus, între altele, reconectarea cazanelor pe biocombustibil în instituțiile publice. Într-un proiect derulat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare între anii 2011 și 2018, sute de școli, grădinițe, centre comunitare și gospodării din Republica Moldova au trecut la încălzirea pe bază de biomasă. Ulterior, din cauza majorării prețurilor și a deficitului de biocombustibil solid, multe dintre ele au revenit la cărbuni sau gaz.
Printre acestea este și gimnaziul „Vladimir Cimpoieș” din satul Buciumeni, raionul Ungheni. „Era prea scump. Peletele erau de proastă calitate și din această cauză nu mai funcționau cazanele. Acum utilizăm cărbuni, dar și aceștia s-au scumpit...”, menționează directoarea gimnaziului, Vera Ciornea.
Și afacerile lansate sau susținute în cadrul proiectului PNUD „Energie și biomasă” s-au rărit între timp. Din 150-160 de producători de brichete și pelete pe piață au rămas mai puțin de 30.
În comparație cu lemnele de foc, brichetele și peletele au o umiditate redusă, necesită mai puțin spațiu de depozitare, produc de două-trei ori mai multă căldură și elimină la ardere o cantitate minimă de fum și bioxid de carbon. O tonă de brichete înlocuiește aproximativ cinci metri cubi de lemne.
