Criza energetică din regiunea de Est a Republicii Moldova este, de departe, cea mai fierbinte și mai cu impact temă din această perioadă, temă care necesită o analiză profundă, multilaterală și permanentă. Spațiul public deja conține un spectru foarte larg de puncte de vedere privind posibilele consecințe ale crizei. În particular, este promovată ideea că aceasta se poate încheia cu „o șansă istorică pe care o are Republica Moldova de a reintegra țara”. Un alt punct de vedere, din contra, califică această criză ca fiind „o bombă, planificată să arunce în aer starea de lucruri din întreaga Republică Moldova, în timpul cel mai apropiat. Care dintre aceste două variante de consecințe este mai fezabilă și dacă sunt fezabile în general au discutat invitații dezbaterii publice „Coada de pește” a crizei din regiunea de Est a Moldovei”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boţan, a declarat că noțiunea de „coadă de pește” poartă în acest caz caracter figurat, având două versiuni. Prima spune că este vorba despre o acțiune, o narațiune, care are un sfârșit neconvingător, neclar. Adică, o acțiune ce se termină sub așteptările pe care pretinde să justifice începutul. A doua versiune ține de proverbul că „peștele se strică de la cap, dar se curăță de la coadă”. Și această versiune de asemenea trebuie examinată atunci când sunt analizate evenimentele cu privire la criza din regiunea transnistreană și prin ricoșeu pe malul drept al Nistrului.
Potrivit expertului, noțiunea „criza umanitară” reprezintă un eveniment cu consecințe grave pentru viața și existența populației dintr-o anumită zonă, regiune sau țară. Referindu-se la reintegrarea țării, Igor Boțan a precizat că, în cazul Republicii Moldova, aceasta reprezintă eforturile autorităților țării în vederea depășirii efectelor separatismului.
„Cadrul legal pentru reintegrarea țării se regăsește în Constituția Republicii Moldova. Potrivit prevederilor constituționale, Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil, iar teritoriul Republicii Moldova este inalienabil. Un alt articol spune că localităților din stânga Nistrului le pot fi atribuite forme și condiții speciale de autonomie în conformitate cu statutul special adoptat prin lege organică”, spune Igor Boțan.
Fostul ministru al energiei, Victor Parlicov, expert în securitate energetică, a precizat că pe partea dreaptă a Nistrului nu există o criză umanitară – este gaz, este energie electrică, este căldură. Și chiar dacă din cauza schimbărilor care s-au produs în ceea ce ține de livrarea gazelor în stânga Nistrului, iar ca urmare au crescut prețurile la energie electric, pe malul drept, nu poate fi vorba despre o criză umanitară.
În stânga Nistrului, în opinia sa, această criză este indusă, este creată artificial și nu doar de autoritățile din Federația Rusă, dar și cu concursul pretinselor autorități din stânga Nistrului. Potrivit lui, se cunoștea cu mult înainte despre riscul ca livrările de gaze să fie întrerupte. Însă administrația din stânga Nistrului a preferat să nu se pregătească în mod serios de această potențială criză. Rezervele de cărbune pentru regiune sunt limitate, la fel ca și cele de gaze care nu ajung pe mult timp.
Victor Parlicov consideră că deconectările de energie electrică la care se recurge în prezent în regiune reprezintă o chestiune artificială, pentru că în stânga Nistrului există capacitate de a produce volumele necesare de energie. Respectiv, se recurge la deconectări în mod artificial, chiar dacă administrația de facto știe foarte bine că localnicii nu au altă sursă pentru a se încălzi.
„Care a fost nevoia de a deconecta energia electrică? Care a fost nevoia de a supune acești oameni nenorocirii să înghețe? Bine, nu aveți gaz pentru că nu vreți să-l plătiți, dar energie electrică de ce nu dați la oameni? Care este necesitatea de a ține oamenii în frig și a-i îngheța?”, se întreabă fostul ministrul al energiei.
„În aceste condiții, singura ipoteză sau concluzie care explică acest comportament este că pretinsele autorități de la Tiraspol privesc această situație ca unul din pașii dintr-un scenariu prestabilit în care mai întâi trebuie să creeze iluzia unei crize umanitare, o imagine că uite – oamenii îngheață, suferă, ca după asta să vină Rusia cu rol de salvator, ignorând în esență faptul că Gazprom a creat această criză.
Fostul deputat Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom SA, este de părere că tot ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană este scenariul Kremlinului. Și în acest caz, în opinia sa, nu există un tandem Kremlin și Tiraspol, ci există Kremlinul care face acum un atac direct economic împotriva malului drept al Nistrului, iar Tiraspolul fiind un vasal, pur și simplu execută ordinul care vine de la Kremlin.
„Regiunea transnistreană nu este altceva decât o victimă colaterală, pe un termen scurt, a acestui atac. Kremlinul urmărește câteva scopuri. Ținta principală este Republica Moldova într-un an electoral, unde este necesar de provocat colaps economic, de influențat prin diferite metode, ca apoi, până la scrutin, dar cel mai degrabă, în urma scrutinului, să fie deturnată guvernarea pro-europeană, care din păcate dă dovadă de slăbiciune și deseori de incompetență”, susține Alexandr Slusari.
Totodată, în opinia sa, Moscova demonstrează celor de la Tiraspol care este valoarea lor fără Kremlin. Însă, miza principală a acestei așa-zise crize este malul drept. Fostul deputat este ferm convins că nu mai târziu de sfârșitul lunii ianuarie, așa-zisa criză umanitară în regiune, adusă până la culmea când oamenii îngheață, va lua sfârșit.
„Sunt oameni care cunosc foarte bine că până la sfârșit de ianuarie livrările de gaz în regiune vor fi reluate, doar că în condiții mult mai drastice în raport cu malul drept. Adică o să fie reluat volumul strict necesar pentru consumul intern în stânga Nistrului, pentru industria de acolo și fără dreptul de a produce energie electrică pentru malul drept. Și criza va ajunge la final”, a mai spus Alexandr Slusari.
Dezbaterea publică la tema „Coada de pește” a crizei din regiunea de Est a Moldovei” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidelˮ.
