Reintegrarea ţării nu este posibilă fără o strategie clară de reglementare a conflictului transnistrean. Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE), Victor Chirilă, consideră că autorităţile constituţionale trebuie să fixeze obiective clare, să stabilească resursele necesare, indiferent de situaţia economică a ţării, şi să evalueze dacă îşi pot asuma problemele raioanelor din stânga Nistrului, care nu sunt puţine.
„A venit timpul să pregătim malul drept pentru o eventuală soluţionare politică a conflictului. Dacă autorităţile de la Chişinău nu vor face un plan, s-ar putea să ne pomenim cu unul elaborat de partenerii de dezvoltare. Trebuie să ne gândim dacă suntem în stare să asimilăm problemele regiunii – o industrie la nivelul anilor 90, peste 135 de mii de pensionari, mulţi ofiţeri în rezervă, o infrastructură proastă”, a declarat Victor Chirilă pentru IPN.
Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului, din 22 iulie 2005, a rămas în mare parte un document declarativ, fără urmări practice, spune Victor Chirilă. Ea nu a fost urmată de elaborarea unei Strategii de reintegrare a ţării, care ar fi ghidat toate instituţiile statului şi societatea în acest proces.
În februarie 2012, Biroul de Reintegrare a elaborat proiectul Concepţiei reglementării conflictului transnistrean şi reintegrării Republicii Moldova. Această concepţie urma să fie supusă dezbaterilor publice, iar apoi aprobată de către Guvernul Republicii Moldova. Nici una, nici alta nu s-a întâmplat. Federaţia Rusă şi administraţia transnistreană au ameninţat autorităţile moldovene că nu vor participa la reuniunile în formatul 5+2, în cazul în care această concepţia va fi aprobată. Pentru a nu periclita relansarea dialogului cu administraţia de la Tiraspol, precum şi reuniunile în formatul 5+2, Chişinăul a decis să amâne examinarea şi aprobarea unui astfel de document.
