Republica Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, nerecunoscută, a încetat oficial să mai existe din 1 ianuarie 2024, transmite IPN, cu referință la „Evropeiskaia pravda” de la Kiev.
Desființarea entității pseudostatale, create în baza fostei Regiuni Autonome Karabahul de Munte în componența Azerbaidjanului sovietic, s-a produs în conformitate cu ordinul din septembrie trecut a cvazi-președintelui de atunci al republicii nerecunoscute, Samvel Shahramanyan.
Shahramanyan a dispus dizolvarea tuturor instituțiilor guvernamentale până la 1 ianuarie 2024 - din această zi, republica autoproclamată încetează oficial să mai existe, se arată în decret.
Documentul respectiv a venit după o operațiune militară fulgerătoare de o zi de a forțelor militare azere, lansate pe 19 septembrie, în urma căreia Azerbaidjanul a reluat controlul Nagorno-Karabahului.
Deși președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev a promis că va garanta drepturile și siguranța etnicilor armeni, după decenii de neîncredere, război, ură reciprocă și violență, promisiunea nu i-a impresionat pe mulți rezidenți ai Nagorno-Karabahului, lăsându-i sceptici la posibilitatea reintegrării pașnice a regiunii.
Drept urmare, peste 100 de mii de etnici armeni au părăsit Karabahul, plecând în Armenia, scrie sursa citată.
IPN amintește că printre conflictele generate de efortul Moscovei de a opri destrămarea URSS se numără și cel materializat în prezența unui regim ilegal la Tiraspol. În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Kievul a propus direct sprijinul în lichidarea enclavei pro-ruse pe cale armată, Chișinăul pledând în continuare pentru reintegrarea pe cale pașnică raioanelor din stânga Nistrului.