Chişinăul are nevoie de o politică de protejare a patrimoniului imobiliar, raport

20.11.2012 06:34
915
3 minute(ă)

Patrimoniul imobiliar cultural-istoric din Chişinău e în stare critică, motiv pentru care este strict necesară implementarea unei politici proactive pentru protejarea şi punerea în valoare a acestuia. Directorul general al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţă, a declarat pentru Info-Prim Neo că aceste constatări aparţin unui grup de experţi europeni. Experţii au constatat că mai mult de 30% din patrimoniul capitalei este în pericol, iar fără implementarea unei politici de protejare, dispariţia definitivă a acestui patrimoniu este o chestiune de un deceniu. „Experţii au spus că Republica Moldova dispune de un patrimoniu imobil urban şi rural considerabil, care merită să fie pus în valoare în mod adecvat. Analiza s-a axat în mod special pe situaţia din capitală, care poate fi considerată critică. Dacă problemele identificate în Chişinău nu vor fi rezolvate rapid aceleaşi mecanisme distructive se vor declanşa în restul ţării şi vor pune în pericol patrimoniul cultural-naţional în întregime”, a citat Ion Ştefăniţă din raport. Experţii europeni au remarcat că în Chişinău peisajul urban al centrului istoric este deja puternic afectat de numeroase construcţii care reprezintă o arhitectură contemporană de interes scăzut. De asemenea, multe construcţii cu valoare de patrimoniu, spun experţii, sunt utilizate inadecvat, în timp ce altele sunt lăsate să degradeze sau să se ruineze. Experţii au mai constatat lipsa de cooperare eficientă între diferite instituţii guvernamentale, precum şi presiuni economice şi imobiliare care încurajează corupţia, fapt ce le permite investitorilor privaţi să realizeze proiecte de proastă calitate cu consecinţe dezastruoase pentru patrimoniu. De asemenea, cei care încalcă legea nu sunt traşi la răspundere datorită actelor permisive obţinute abuziv şi care nu corespund legislaţiei. Ion Ştefăniţă susţine că a venit la cârma Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor cu gândul de a rezolva problemele din domeniu, dar multe lucruri nu-i reuşesc deoarece imediat cum semnalează în presă unele încălcări şi abuzuri care duc la degradarea monumentelor agenţia este supusă verificărilor de tot genul. Potrivit lui Ştefăniţă, în Moldova sunt 977 de clădiri cu statut de monument istoric. Peste 80 de monumente istorice au fost demolate timp de 20 de ani de independenţă. Experţii semnalează în raportul lor că doar prin conştientizarea valorii bunurilor de patrimoniu şi a spaţiilor din jurul acestora moldovenii vor deveni gardieni ai mediului construit în care locuiesc, vor înţelege de ce este necesar de a-l proteja şi vor fi mândri să primească vizitatori.