La sfârşitul săptămânii trecute, au fost publicate listele tuturor pretendenţilor la funcţiile de consilieri şi primar general din capitală. Pentru prima dată în campania actuală, alegătorul din Chişinău a obţinut tabloul complet al ofertelor electorale, analiza comparativă a cărora îi va permite să-şi facă opţiunea la 3 iunie. Ne referim la chişinăuianul „mediu”, care manifestă un anumit interes pentru alegeri, are un anumit volum de informaţie în acest sens, dar nu are timp şi nici posibilităţi pentru verificări şi precizări suplimentare.
Agenţia „Info-Prim Neo” va încerca să citească listele concurenţilor electorali cu ochii unei astfel de categorii de alegători, care, se pare, este cea mai numeroasă din totalul electoratului chişinăuian.
[Campania electorală 2007: primele semne distinctive]
În mod normal, lectura listelor are cel puţin două etape: mai întâi se citesc toate, pe parcurs făcându-se observate anumite trăsături distinctive, apoi se revine la fiecare dintre ele, pentru verificarea primelor impresii. La modul ideal, ar trebui să existe, încă o privire de ansamblu, finală, care ar permite luarea unei decizii, dar nu totdeauna se întâmplă aşa. În cele ce urmează, vom expune eventuale observaţii şi concluzii după „prima lectură” a listelor de candidaţi la funcţia de consilieri municipali.
[Sub aspect cantitativ], listele de consilieri conţin 901 persoane, respectiv aproape 18 pretendenţi la fiecare din cele 51 de locuri. Cifrele în sine nu spun nimic despre faptul dacă este mult sau puţin, dacă este bine sau rău. Comparaţia cu ultimele alegeri locale din 2003 nu ar fi relevantă, pentru că perioada în care trăim are altă încărcătură social-politică, dar şi economică. La moment, se pare că este o proporţie firească, ce denotă atitudinea de ansamblu a clasei politice moldoveneşti pentru alegerile din capitală. Aceasta pentru că şi pretendenţi la funcţia de Primar general au fost înaintaţi cam în aceeaşi proporţie: 19 candidaţi la o singură funcţie.
Mai mult: şi liste de consilieri sunt înregistrate 19. De fapt, sunt 18 înaintate de formaţiuni şi blocuri electorale şi încă o listă alcătuită din 13 candidaţi independenţi. S-ar putea ca independenţii să nu fie de acord să fie interpretaţi în contextul anumitor liste, cu toate acestea fiecare dintre ei va fi examinat anume în comparaţie cu ceilalţi independenţi, dar şi cu listele alcătuite pe criterii de partid.
3 din cele 18 liste „de partid” conţin doar jumătate din numărul maximal de pretendenţi. Partidul Conservator are 27 de candidaţi, Partidul European – 26 şi Partidul Uniunea Muncii „Patria-Rodina – 26. Cele mai multe liste cuprind între 51 şi 56 candidaţi.
Să admitem că, deocamdată, alegătorul „mediu” nu a înţeles clar semnalul lansat de formaţiunile cu listă înjumătăţită: nu s-au găsit persoane calificate pentru a umplea lista şi aceasta vorbeşte despre potenţialul uman limitat al respectivei formaţiuni sau că aceasta priveşte lucrurile în mod realist lucrurile, cunoaşte cu suficientă exactitate câte mandate va obţine şi atunci concluzia despre potenţial este cu totul alta.
Alegătorul nu se va lăsa influenţat prea tare nici de listele pline, pentru că va reveni să examineze fiecare nume, să scoată din memorie tot ce ştie despre el, să studieze calitatea fiecărei liste în ansamblu. „Nu totdeauna cantitatea înseamnă şi calitate, ştim noi”- îşi zice chişinăuianul „mediu”.
[Confruntare de resurse]
[Sub aspect calitativ], listele electorale de consilieri înglobează mai multe piese grele ca altă dată. Ne referim nu doar la faptul că în fruntea multora dintre ele sunt plasate primele persoane din partid, foşti şi actuali deputaţi şi funcţionari de nivel foarte înalt. Aceasta confirmă teza cunoscută privind miza mare pe care o pune clasa politică de toate culorile pe controlul asupra capitalei.
Mai nou este că foarte multe liste se ţin pe administratori de unităţi economice de mare importanţă: directori şi directori executivi sau generali, preşedinţi de societăţi şi conducători de alte ranguri. S-ar putea ca „chişinăuianul de rând” să ajungă „din prima lectură” la concluzia că actuala campanie este mai degrabă una de confruntare a resurselor financiare şi umane din afara staff-urilor, decât a platformelor şi convingerilor politice. S-ar putea să ajungă şi la concluzia că este mai manipulat ca alte dăţi, pentru că el demult înţelege că resursele neanunţate oficial, inclusiv pentru promovări costisitoare, ar putea să fie cele de care a fost privat tocmai el. La concluzia despre schimbarea de accente privind importanţa Consiliului municipal Chişinău (CMC) în raport cu cea a Primarului general, el va ajunge ceva mai târziu...
A rămas să existe şi o altă categorie de liste, alcătuite tradiţional din persoane, care se vor acceptate cu titlul generic de „oameni de bună credinţă”: politicieni, profesori, medici, ingineri, jurnalişti, etc.
În mod sigur, alegătorul nostru va observa că în listele noi au rămas foarte puţini din consilierii care au reprezentat formaţiunile politice pretendente în mandatul precedent al CMC. Dar încă nu se ştie când va ajunge el la concluzia că prin această modificare, înseşi formaţiunile şi-au apreciat prestaţia de până acum în gestionarea treburilor capitalei drept nesatisfăcătoare...
Ca şi în alte campanii electorale revin în scenă listele multora dintre partidele şi persoanele politice „de campanie”, de serviciu, eventual pentru a dispare din nou până la noi alegeri.
Se observa cu ochiul liber că tineretul este, de regulă, în subsolul listelor, deşi toate formaţiunile „cochetează” cu tinerii, îşi doresc şi îşi declară tot felul de înnoiri.
De fapt, la o studiere mai atentă a listelor electorale, am putea conchide, cu o anumită doză de aproximaţie, cum îşi autoapreciază şansele fiecare partid şi bloc electoral. Despre aceasta, însă, în episodul II al analizei, prin care Info-Prim Neo va începe lectura a doua a listelor electorale, alături de „chişinăuianul mediu” din campania electorală 2007.
