Deşi proiectul Uniunii Eurasiatice promovat de Federaţia Rusă apare ca un rival al Uniunii Europene, atât preşedintele rus Vladimir Putin, cât şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov au recunoscut că scopul final al Uniunii Eurasiatice este crearea unei zone de liber schimb cu UE. Declaraţia a fost făcută în cadrul dezbaterii publice din 16 octombrie cu tema „Cultura politică în contextul polarizării opţiunilor politice în Moldova. Opţiunea pro-europeană: schimbarea ca şansă şi remedii contra fricii de schimbare”, organizată de Agenţia IPN în parteneriat cu Radio Moldova, de către de Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), expert permanent al proiectului.
„În 2011, la 5 octombrie, domnul preşedinte al Federaţiei Ruse a intrat în campanie pentru un al treilea mandat şi, în ziarul „Izvestia”, a publicat un amplu articol în care spunea care este scopul mandatului pe care vrea să-l obţină de la poporul Federaţiei Ruse: să creeze o Uniune Eurasiatică scopul final al căreia ştiţi care-i? Să creeze o zonă de liber schimb cu Uniunea Europeană!”, a declarat Igor Boţan.
„Noi deja semnând, în baza mandatului preşedintelui Voronin, la Praga, aderarea Republicii Moldova la strategia Parteneriatului Estic, deja eram angajaţi, ştiam ce ne aşteaptă, aveam o foaie de parcurs: regimul liberalizat de vize, DCFTA-ul – zona de liber schimb şi Acordul de Asociere. Toate aceste lucruri erau întrevăzute foarte clar atunci. Întrebarea noastră era: dacă scopul Uniunii Eurasiatice este crearea unei zone de liber schimb cu Uniunea Europeană, iar noi deja suntem angajaţi, de ce nu putem să mergem pe calea noastră şi ulterior să ne întâlnim cu prietenii noştri din spaţiul estic? Vreau să vă amintesc că domnul Lavrov chiar zilele acestea a revenit la ideea unui spaţiu de liber schimb dintre Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană, deci lucrurile acestea nu sunt nişte invenţii pe care le emană acum domnul Lavrov. Ele stau la baza unui concept care a fost lansat încă la 5 octombrie 2011”, a explicat analistul.
Igor Boţan a menţionat că acest proiect al Rusiei era legat de o altă viziune geopolitică a lui Vladimir Putin – cea a unei lumi multipolare în care Rusia să fie un pol conservator alături de poli mai „liberali” precum UE şi SUA. „Problema care a apărut ulterior este, probabil, şi aici e interpretarea mea , că Federaţia Rusă a vrut acest pol al lumii multipolare să adune toate republicile sovietice la crearea acestei Uniuni Eurasiatice care apoi să vină cândva să facă zonă de liber schimb cu UE. Noi şi Ucraina eram deja angajaţi şi am spus că nu putem face acest lucru pentru că trebuie să fim parteneri responsabili. Mergem pe calea aceasta, voi veniţi şi oricum ne întâlnim în acelaşi spaţiu de liber schimb”, a declarat expertul.
Potrivit lui, o altă diferenţă de viziuni între Uniunea Eurasiatică şi Uniunea Europeană a fost că Rusia vedea spaţiul CSI ca un spaţiu de interes exclusiv rus, pe când europenii au propus ca acesta să fie transformat într-un spaţiu de responsabilitate comună. Igor Boţan a amintit că UE a invitat Federaţia Rusă să participe la Parteneriatul Estic lansat în 2009, oferindu-i chiar un statut privilegiat pentru a asigura cooperarea regională şi pentru a evita conflicte precum cel din Georgia, iar invitaţia a fost respinsă de Rusia doar din cauza unor ambiţii geopolitice.
Expertul a mai adăugat că şi statisticile comerciale demonstrează că acţiunile Rusiei în raport cu Republica Moldova sunt ghidate de raţiuni politice şi nu economice.„Comerţul Republicii Moldova cu Federaţia Rusă constituie, din perspectiva Rusiei, cât? 0.2%? Deci, declaraţiile că semnarea de către Moldova Acordului de Comerţ Liber cu UE ar ameninţa cumva securitatea economică a Federaţiei Ruse sunt pur şi simplu amuzante”, a spus Igor Boţan.
La dezbaterea din 16 octombrie au mai participat Pirkka Tapiola, şef al Delegaţiei UE în Republica Moldova, şi Anatol Ţăranu, director al Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”. Această dezbatere este a 34-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenţia IPN desfăşoară acest ciclu deja al treilea an cu susţinerea Fundaţiei Hanns Seidel şi în colaborare cu Radio Moldova.
