Măsurile anticorupţie aplicate în cadrul Planului Preliminar pe Ţară (PPŢ), au reuşit să producă anumite perfecţionări în activitatea vamală, dar cheia succesului în combaterea corupţiei din domeniul vamal o constituie voinţa politică, consideră beneficiari ai programului. "Reforma în domeniul vamal, chiar şi cu o politică a paşilor mărunţi s-ar realiza, dacă oamenii din fruntea ţării ar dori să aibă o ţară prosperă şi nu una coruptă", a declarat pentru Info-Prim Neo Tatiana Busuncian, director executiv al Centrului ProMarshall din R. Moldova, organizaţie nonguvernamentală care a monitorizat implementarea PPŢ în sistemul vamal şi organele poliţiei. Transportatorii internaţionali salută sistemul ghişeului unic implementat în cadrul PPŢ, despre care susţin că a redus birocraţia şi tergiversarea procedurilor vamale. La fel de binevenite sunt considerate şi consiliile consultative compuse din reprezentanţi ai mediului de a afaceri şi ai Serviciului Vamal. Potrivit lui Dumitru Albulesa, consilier al preşedintelui Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Auto (AITA), consiliile consultative permit rezolvarea în mod operativ a problemelor pe care le întâmpină transportatorii la trecerea vămii. Dacă este vinovat transportatorul, acesta urmează să plătească amendă. Dacă este reţinut în mod arbitrar, atunci pe loc i se întocmesc actele necesare şi poate pleca. „Astăzi, pretenţii faţă de vamă nu avem. Orice cerere pe care am adresat-o vămii prin intermediul consiliului consultativ se rezolvă”, a precizat Albulesa. În timp ce activitatea transportatorilor internaţionali de marfă şi persoane a fost benefic afectată de aplicarea măsurilor prevăzute în PPŢ, nu acelaşi lucru se poate spune despre importatori. Aceştia sunt, de obicei, presaţi să plătească, în caz contrar riscă să stea zile întregi în vamă sau să achite amenzi pentru neregularităţi adesea închipuite. "Aceştia sunt puricaţi şi până (n.r. - vameşii) nu scot din ei tot ce pot, nu sunt lăsaţi în pace", a declarat unul dintre oamenii de afaceri chestionaţi. În opinia cetăţenilor şi a mediului de afaceri, există două fenomene care creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea corupţiei în sistemul vamal: traficul de influenţă şi refuzul vameşilor de a oferi informaţii pertinente. În cazul traficului de influenţă, vameşii acceptă traversarea frontierei, fără a le aplica vreo procedură vamală agenţilor economici cu relaţii, deoarece le este frică să nu rămână fără serviciu. În opinia oamenilor de afaceri, informarea constantă privind procedurile vamale, ar avea un impact benefic asupra reducerii corupţiei în vamă. Aceasta ar trebui să se realize "prin intermediul broşurilor, pliantelor şi a unor birouri de informare regionale", consideră Valentina Postolachi, şefa direcţiei economie, probleme sociale şi finanţe a Confederaţiei Naţionale a Patronatelor. Această părere este împărtăşită şi de directorul executiv al Centrului ProMarshall. "Mai mult de 50% din cazurile de corupţie nu ar avea loc, dacă beneficiarii ar fi mai bine informaţi" a precizat Tatiana Busuncian. Ofiţerul de presă al Serviciului Vamal, Ion Magu, spune că structura pe care o reprezintă şi-a asumat responsabilitatea îndeplinirii întregului spectru de măsuri în vederea reducerii nivelului corupţiei şi punerii unui nou accent pe etica profesională. În acest sens, pentru colaboratorii Serviciului Vamal a fost creat un fond de 20 mln lei destinat remunerării vameşilor care vor depista şi demasca cazuri de protecţionism şi corupţie în sistem. O altă urmare a aplicării măsurilor PPŢ îl constituie concedierile din cadrul vamei. Astfel, dacă în 2006 nu a fost concediat nici un lucrător vamal, în 2007 au fost concediaţi 10. În privinţa informării persoanelor fizice şi juridice, Ion Magu consideră că Serviciul Vamal tinde spre o strategie, care să asigure informarea corectă şi la timp a cetăţenilor privind activitatea din domeniu. În anul 2008, potrivit datelor Transparency International, vama se afla pe locul doi în topul instituţiilor la care gospodăriile casnice şi oamenii de afaceri plăteau „taxe neoficiale”. Prin Planului Preliminar de Ţară, Guvernul R. Moldova şi-a asumat în anul 2007 să continue, cu susţinerea Corporaţiei Provocările Mileniului (MCC), reformele de reducere a corupţiei pe 5 dimensiuni: 1. Consolidarea capacităţii sistemului judecătoresc în prevenirea şi combaterea corupţiei; 2. Consolidarea capacităţii de monitorizare a societăţii civile şi mass-media; 3. Prevenirea şi combaterea corupţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii; 4. Prevenirea şi controlul corupţiei în administraţia fiscală, vamală şi organele de poliţie şi 5. Reformarea şi optimizarea activităţii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Cu acest scop, Guvernul RM a beneficiat de asistenţă în valoare de 24,7 mln USD din partea Guvernului SUA.