Cete de colindători umblă din casă în casă şi vestesc Naşterea Domnului Iisus Hristos. Colindul este una dintre cele mai vechi tradiţii, care se mai respectă şi astăzi. În popor se spune că fiecare gospodărie trebuie să primească colindătorii ţinând lumina aprinsă şi poarta neîncuiată. Dacă nu sunt colindaţi, este semn rău.

Maria Ciocanu, etnograf la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, a declarat pentru IPN că, în ajun şi în dimineaţa de Crăciun, colindele prevestesc Naşterea Domnului. Colindătorii sunt răsplătiţi cu bani, colaci, mere şi nuci.

Etnograful a menţionat că există foarte multe tradiţii legate de Crăciun, dar unele din ele nu se mai ţin. În unele zone, în afara satului se mai fac ruguri în formă rotundă,  iar în case se aprind lumânări şi candele. Gospodinele coc colaci, pe care îi pun pe masa de sărbătoare, dar şi îi împart cetelor de colindători. Pe lângă colacii tradiţionali, se fac şi crăciunei din aluat, sub forma cifrei 8 neîncheiate, pe care îi aşează la icoane, unde îi ţin până la sărbătoarea Sfântul Gheorghe. Atunci, crăciuneii sunt împărţiţi animalelor pentru ca acestea să fie sănătoase.

Pentru masa de Crăciun gospodinele gătesc 12 feluri de mâncare, în cinstea celor 12 apostoli. Este vorba de bucate din boabe, fructe şi legume. Neapărat pe masă trebuie să fie grâu fiert – coliva. Se mai serveşte friptură de porc, sarmalele cu carne de porc învelite în varză acră şi frunze de vie, plăcinte şi răcituri.

Bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, România, Polonia şi altele din zona est-mediteraniană se folosesc de calendarul nou şi sărbătoresc Crăciunul pe data de 25 decembrie. Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia, Ierusalim şi altele nu au acceptat calendarul revizuit şi sărbătoresc Naşterea lui Hristos pe data de 25 decembrie a calendarului iulian - 7 ianuarie a calendarului gregorian.