Cercetările sistematice în zona orașului sunt foarte necesare pentru a confirma rolul, valoarea și importanța arheologiei urbane în cunoașterea trecutului, dar și în amenajarea teritoriului urban. O spun arheologii de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, care au efectuat cercetări pe câteva situri arheologice din Chișinău. Potrivit lor, primele descoperiri vor genera cercetări ulterioare pentru a descoperi și a readuce în peisajul urban acele urme ale trecutului, iar locuitorii și vizitatorii Chișinăului să cunoască despre ele.
Într-o conferință de presă la IPN, Ion Tentiuc, membru al echipei de cercetare, a declarat că arheologia Chișinăului este abia la început. „Dacă în Europa arheologia urbană a început în secolul XIX, în Chișinău a început în secolul XXI. Mă bucur că au apărut minți luminate care înțeleg rolul și rostul arheologiei pentru cunoașterea istoriei”, spune arheologul.
Arheologii de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” au efectuat cercetări pe două situri din Chișinău. Este vorba despre Biserica „Constantin și Elena”, în jurul cimitirului Visterniceni și Piața Veche a Târgului Chișinău, unde astăzi se află Maternitatea nr. 2. Ion Tentiuc spune că descoperirile sunt impresionante. Potrivit lui, există încă multe necunoscute. Și deși investigațiile au decurs încet, sunt sigure. Or, arheologia nu acceptă graba. Încetul cu încetul Chișinăul își capătă strălucirea.
„Arheologia este ceea ce merită a fi susținută. Noi încercăm prin eforturile noastre să aducem mai multă lumină asupra trecutului Chișinăului, care merită toată susținerea din partea autorităților”, a mai spus Ion Tentiuc.
Ion Ursu, membru al echipei de cercetare, a spus că, până în prezent, în Chișinău, cercetările arheologice au avut un caracter sporadic. „Din 2022 putem vorbi deja despre un început de cercetări sistematice. Au fost sporadice și de regulă arheologii mergeau în urma buldozerului pentru a salva ceea ce se mai poate de salvat. Din păcate, în Chișinău au rămas foarte puține situri sau locuri neatinse, care ar putea să ne dea o informație mai amplă și care ar putea fi valorificate din puncte de vedere turistic”, a mai spus arheologul.
Coordonatorul săpăturilor arheologice, Sergiu Musteață, doctor habilitat, UPS „Ion „Creangă”, a declarat că primele investigații sunt încurajatoare. „Nu ne oprim aici, contractul este pentru 11 luni, suntem în proces de realizare. Săpăturile au fost doar până la etapa actuală, iar rezultatele preliminare sunt îmbucurătoare. Vom continua cu prelucrarea informațiilor descoperite în condiții de laborator pentru a compara, a analiza și le încadra mai bine cultural-cronologic”, a mai menționat Sergiu Musteață.
În context, șefa Direcției arhitectură, Svetlana Dogotaru, a declarat că cercetările au avut loc în cadrul unui proiect al Primăriei municipiului Chișinău, care a fost lansat anul acesta ca urmare a investițiilor alocate pentru arheologie. „Este de fapt pentru prima dată când în Chișinău și chiar în Republica Moldova se finanțează și se organizează astfel de cercetări din resurse bugetare. Am avut ocazia să colaborăm cu Universitatea „Ion Creangă” care ne prezintă astăzi rezultatele primelor cercetări. Avem în examinare cinci situri, iar pe două dintre ele au început lucrările. Este vorba despre Biserica „Constantin și Elena”, în jurul cimitirului Visterniceni și Piața Veche a Târgului Chișinău, așa-numita Maternitate nr. 2. S-au făcut descoperiri care au confirmat meritul investiției”, a notat responsabila.
Anul viitor, arheologii urmează să efectueze cercetări pe alte trei situri. Este vorba despre urmele Bisericii „Sfinților Arhanghel Mihail și Gavriil”, zona adiacentă Turnului de Apă, unde este Muzeul Chișinăului, iar al treilea punct este Așezarea Tătărească, din evul mediu, în zona Visterniceni.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
