Șine metalice sau din beton în locul rampelor, unghiul necorespunzător de înclinare a rampei sau rampe lunecoase (în loc să fie executate din materiale antiderapante) – sunt cele mai răspândite erori la asigurarea accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi în clădirile instanţelor judecătoreşti. De asemenea, sunt rampe fără bare de suport sau cu o bară numai dintr-o parte, sau la o distanță necorespunzătoare. Asociația obștească Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD) a ajuns la aceste constatări după ce a evaluat 25 de clădiri ale instanțelor judecătorești din țară.
În cadrul unei conferințe de presă la IPN, Elena Stajila, coordonatoare de proiect, a punctat și alte erori, așa ca: pragurile înalte la uşa de intrare şi uşile interioare (care nu trebuie să depăşească 1,4 cm), uşile înguste (lăţimea cărora nu trebuie să fie mai mică de 90 de cm) şi turnichetele instalate pe căile de circulaţie, ceea ce creează obstacole. De asemenea, s-a menționat spaţiul insuficient în cabina de toaletă pentru manevra scaunului rulant (trebuie să fie 1,4 x1,4 m), lipsa contrastului vizual (pentru atenționarea persoanelor cu deficiențe de vedere) și folosirea suprafeţelor lunecoase pentru acoperirea pereţilor şi pardoselilor.
Vitalie Meşter, director executiv al Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, a menţionat că accesul la justiţie este un drept fundamental şi trebuie să fie asigurat pentru orice persoană, indiferent de statutul social sau de dizabilitate. „Accesul la justiţie nu înseamnă doar asigurarea reprezentării persoanei cu dizabilităţi în instanţa de judecată de către un avocat calificat. În măsura în care acea persoană nu-şi poate asigura un avocat, accesul la justiţie înseamnă şi asigurarea participării efective a persoanei cu dizabilităţi în procesele de înfăptuire a justiţiei care-l vizează. Aceasta înseamnă accesibilitatea infrastructurii, informativă, procedurală şi accesibilitatea de comunicare pentru persoanele cu dizabilităţi”, a precizat Vitalie Meşter.
Rezultatele evaluării arată că practici pozitive pentru asigurarea accesibilităţii sunt aplicate de instanţe judecătoreşti precum Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Chişinău, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, şi Judecătoria Chişinău, sediul Centru.
În cadrul activităţii de evaluare, CDPD a acordat suport metodologic instanţelor judecătoreşti privind aplicarea normativelor de accesibilitate, a pregătit repere metodologice privind asigurarea accesibilităţii clădirilor pentru persoanele cu dizabilităţi şi le-a prezenta preşedinţilor instanţelor judecătoreşti. De asemenea, CDPD a pregătit rapoarte per fiecare clădire evaluată, le-a prezentat preşedinţilor instanţelor judecătoreşti spre o eventuală aprobare şi a propus elaborarea unui plan de accesibilizare treptată a clădirilor conform recomandărilor incluse în raport.
Auditul accesibilităţii celor 25 de clădiri ale instanţelor judecătoreşti din ţară a fost efectuat în perioada lunilor iunie-august anul curent, în cadrul Campaniei naţionale pentru justiţie sănătoasă. Auditul a vizat două componente: accesibilitatea fizică şi cea informaţională.
CDPD este o asociaţie fondată în 2006 de un grup de persoane cu dizabilităţi şi activează în domeniul promovări, apărării şi respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.
Conferința face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.
