Cele mai multe APLP-uri gestionează imobilele prost
Mai mult de 80% dintre preşedinţii Asociaţiilor Proprietarilor de Locuinţe Privatizate (APLP) nu sunt gata să gestioneze fondul de locuinţe şi nici nu au posibilitatea de a învăţa acest lucru de undeva, constată autorii unui studiu cu privire la managementul fondului locativ gestionat de APLP, lansat la 12 august, transmite Info-Prim Neo.
Autorii studiului au mai subliniat că bugetul de care dispun asociaţiile nu permite angajarea specialiştilor, iar cheltuielile pentru renovarea edificiilor sunt suportate în totalitate de către locatari, implicarea autorităţilor municipale fiind minimă. Aceasta deoarece APLP-urile activează conform unei legi învechite, din anul 1993, ceea ce crează confuzie şi ineficienţă în modernizarea infrastructurii blocurilor de locuit, spun specialiştii.
Potrivit directorului Institutului de Dezvoltare Urbană (IDU), Veaceslav Bulat, legislaţia învechită nu prevede modalităţi de finanţare a întreţinerii, reparaţiei şi amenajării spaţiului comun şi a teritoriilor aferente. Totodată, sunt deficienţe şi la capitolul relaţiilor dintre asociaţii şi furnizorii de servicii, constată acesta.
În baza unui sondaj efectuat printre 100 de asociaţii din Chişinău, Ungheni şi Floreşti, specialiştii au constatat că la capitolul situaţie financiară, APLP-urile ce gestionează spaţii cu suprafeţe mai mari, îşi administrează mai eficient cheltuielile şi dispun de un control mai sănătos asupra costurilor, decât managerii spaţiilor cu suprafeţe mai mici. Totuşi, majoritatea asociaţiilor au declarat că activitatea APLP-urilor nu este profitabilă.
Asociaţiile Proprietarilor de Locuinţe Privatizate au fost constituite în Republica Molodva începând cu anul 1997, la iniţiativa locatarilor, cu scopul de a lua în propria gestiune apartamentele din proprietate. În prezent circa 1050 de blocuri locative sunt gestionate de APLP.