Drumarii din Chişinău susţin că pe timp de iarnă cel mai bun material antiderapant este compus din 10% sare şi 90% nisip, pentru că poluează cel mai puţin apele pluviale şi, ulterior, şi pe cele din râuri. Şeful Direcţiei generale Transport Public şi Căi de Comunicaţie, Veaceslav Ţărnă, consideră a fi inoportună solicitarea Primarului general, Dorin Chirtoacă de a examina posibilitatea utilizării pe timp de iarnă a materialelor antiderapante pe bază de compuşi chimici. „Utilizarea unor compuşi chimici în calitate de material antiderapant este periculoasă din punct de vedere ecologic, pentru că apele pluviale nu sunt curăţate de Staţia de epurare.”, a declarat Veaceslav Ţărnă. Primarul s-a arătat nemulţumit de faptul că, spre deosebire de ţările occidentale unde pe timp de iarnă trotuarele şi străzile sunt uscate, la Chişinău este gheţuş. Potrivit lui Veaceslav Ţarină, pentru a soluţiona problema în cauză, municipalitatea trebuie să suplinească până la 980 numărul de autospeciale, faţă de cele 30 implicate în prezent la curăţarea străzilor de zăpadă. „Curăţarea operativă a zăpezii de pe străzi şi trotuare, presărarea materialului antiderapant tradiţional, este cea mai bună soluţie pentru municipiu, în condiţiile finanţării actuale.”, a subliniat sursa citată. Sarea şi nisipul sunt utilizate pe larg şi de cele mai dezvoltate ţări din Europa, cum ar fi Austria, Germania, Italia. Alte materiale antiderapante, în formă lichidă, necesită investiţii costisitoare de producere, stocare şi utilizare. Cu toate acestea, Ţărnă spune că orice material antiderapant este ineficient la temperaturi de minus 10 grade Celsius, dacă între timp nu a fost efectuată curăţarea de urgenţă a zăpezii. La moment, DGTCC are stocate circa 12 mii metri cubi de material antiderapant la regia „Exdrupo” şi 512 tone de sare. Necesarul de material antiderapant pentru municipiul Chişinău pe timp de iarnă este de circa 20 mii metri cubi.