Asistența medicală inadecvată în penitenciare este o problemă sistemică în Republica Moldova, constată Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Instanța europeană a pronunțat hotărârea în cazul Machina v. Moldova, prin care a subliniat violarea de către stat a articolelor 3 și 13 din Convenția europeană, transmite IPN.

Potrivit asociației Promo-LEX, care a oferit asistență juridică reclamantei, Tatiana Machina este o persoană cu deficiențe locomotorii și, în momentul expedierii plângerii, se deplasa doar în scaun cu rotile. Ea s-a plâns de condiții materiale precare de detenție în penitenciarul 13, supraaglomerare (14-16 deținuți în celule mici), hrană de calitate proastă și cantitate insuficientă, lipsă de igienă și detenție într-un penitenciar neadaptat nevoilor persoanelor cu nevoi speciale. Un exemplu este incapacitatea de a face duș sau a merge la toaletă fără ajutor, patul neadaptat nevoilor ei, precum și imposibilitatea de a accesa zona de plimbare zilnică sau camera amenajată pentru întâlnirea cu avocatul, dar și lipsa unui îngrijitor. Ea a fost infectată cu hepatita de tip C în timp ce se afla în detenție și nu i s-a oferit un tratament medical special necesar stării sale.

„În cererea sa la Curte reclamanta s-a plâns că infecția cu hepatită a rezultat din neglijența medicală din închisoare și din condițiile materiale inadecvate de detenție. Curtea subliniază că răspândirea bolilor transmisibile și, în special, a tuberculozei, hepatitei și HIV/SIDA, ar trebui să fie o problemă de sănătate publică, în special în mediul penitenciar. Prin urmare, în hotărârea din 17 ianuarie 2023, Curtea a constatat că a existat încălcarea art. 3 din Convenție sub aspect de neprevenire a infectării cu virusul hepatic, dar și din cauza lipsei de îngrijire adecvată a reclamantei în timpul detenției sale. Curtea a stabilit că autoritățile naționale nu au făcut nici o încercare reală de a afla ce s-a întâmplat și că întârzierea efectuării unui control (la un an de la închisoare) a subminat orice posibilitate de a evalua dacă reclamanta a fost infectată cu hepatită după încarcerarea ei”, precizează Promo-LEX.

Din acest motiv, Curtea nu a putut stabili dacă contaminarea a avut loc în închisoare și, prin urmare, a concluzionat că nerespectarea fără întârziere de către autoritățile penitenciare competente a fost incompatibilă cu obligația generală a statului de a lua măsuri efective, măsuri care vizează prevenirea transmiterii hepatitei și a altor boli contagioase în penitenciare.

Potrivit avocatului Promo-LEX, Alexandru Postica, hotărârea pronunțată în cauza Machina, de rând cu hotărârea Curții pronunțată în cauza Cosovan, reiterează necesitatea reformării prioritare a sistemului medical penitenciar. Această prioritate a fost setată Guvernului Republicii Moldova și de Comitetul Miniștri al Consiliului Europei.

CEDO a dispus ca Guvernul Republicii Moldova să achite reclamantei, în timp de trei luni, suma de 9 800 de euro pentru prejudiciul moral cauzat și suma de 2 500 de euro în calitate de costuri și cheltuieli de reprezentare și asistență juridică.

Tatiana Machina a fost eliberată din detenție pe 7 iulie 2016.