Statul a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Salinschi v. Republica Moldova, fiind constatată violarea dreptului la libertate. Curtea a concluzionat că detenția reclamantului între 12 martie și 19 iunie 2018 nu s-a bazat pe o bănuială rezonabilă, din materialele cauzei lipsind probe suficiente care ar putea convinge un observator obiectiv de faptul că reclamantul ar fi comis infracțiunea imputată.

Într-o conferință de presă la IPN, Victor Salinschi, medic de profesie, a declarat că încă din anul 1999 s-a confruntat cu 17 dosare civile legate de un bun imobil din Chișinău. „De bine de rău, am ajuns la un rezultat și când eram într-o anumită cumpănă am apelat la moșul și verișorul meu care spuneau că ar putea să mă ajute să rezolv întrebările, fiind deja extenuat în toate aceste proceduri de judecată care s-au prelungit în perioada anilor 1999-2011”, povestește bărbatul.

Potrivit lui, însă cele două luni în care urma să fie pus totul la punct s-au transformat în ani de zile. Și în martie 2018 s-a pomenit la Basarabeasca cu oamenii legii care au pretins că vor să efectueze percheziții. A prezentat un șir de documente și a rămas surprins că fusese intentat un dosar penal. Ba mai mult, a fost escortat la Chișinău. „Mă gândeam de ce nu a fost posibil să-mi dea o citație să mă prezint la procuror. Eu și singur aduceam documentele relevante cazului dat. Dar astăzi îmi dau seama că procurorului îi trebuia să facă un fel de „safari” moldovenesc. Băieții au venit la vânătoare de oameni. Imaginați-vă un om nevinovat, care își duce viața și știe că nu a făcut nimic rău, este luat pe sus. Și el are studii, verticalitate civică, o anumit aspirație la adevăr, o simțire a legii, el insistă asupra dreptății sale”, a spus Victor Salinschi.

Pe urmă a înțeles că acest dosar era comanda unui oligarh care este fugar. A fost plasat în izolator, iar apoi în Penitenciarul nr. 13. În tot acest timp a contat pe competența procurorului că se va clarifica, însă a înțeles că nu totul este onest. „Nu s-au adus argumente absolut. Invocau faptul că mă voi eschiva de la anchetă, voi nimici documentele, voi influența martorii, voi face dezordine public”, a menționat Victor Salinschi.

Acesta a mai spus că, pe lângă faptul că judecătorii vinovați de condamnări la CEDO trebuie să răspundă, este necesar un mecanism prin care acești magistrați să fie obligați să achite dublu suma de despăgubiri stabilită de Curtea Europeană. „Dacă principiile de meritocrație nu vor fi promovate în viitor, dacă acești judecători nu vor trece prin comisii, dacă nu va fi sensibilizată opinia publică, nu vom căpăta rezultate. Vom ajunge în situația în care oamenii o să plece din țara dată și vor rămâne doar hoții și pensionarii”, a adăugat Victor Salinschi.

Avocatul Andrei Briceac, care reprezintă interesele lui Victor Salinschi, a menționat că funcționarii responsabili de condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului trebuie să acopere în totalitate cheltuielile pe care le suportă statul ca urmare a condamnărilor. Apărătorul a făcut un apel public către autoritățile competente, solicitând ca Ministerul Justiției și Procuratura Generală să responsabilizeze judecătorii, procurorii și toți funcționarii publici care se fac vinovați de condamnările la CEDO pentru erorile pe care le comit.

„Am arătat o deficiență concretă care încă există în sistemul nostru național. Le cerem autorităților să întreprindă acțiunile necesare pentru a responsabiliza persoanele direct vinovate de condamnările la CEDO. Acele prejudicii care se achită cetățenilor noștri din bugetul de stat să fie încasate de la persoanele responsabile de acele erori și abuzuri”, a sugerat avocatul Andrei Briceac.

Conferința face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul Agenției de presă IPN „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor de rezonanță de presupusă injustiție”. Agenția nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă. IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.