Cea mai mare problemă a râului Nistrului este lipsa volumului necesar de apă şi aceasta chiar dacă a fost o primăvară ploioasă. Fluviul suferă de o continuă degradare, iar ecosistemul său se transformă dintr-unul curgător sau fluvial în unul de lac. De această părere este Elena Zubcov, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei.
Într-o conferință de presă la IPN, cercetătoarea a declarat că se atestă schimbări în componenţa chimică a apei, de aceea este important să fie acordată atenţie la tot ceea ce se întâmplă în întregul bazin – păduri, păşuni pe unde merge captarea fluviului, influenţa hidronergetică etc.
Elena Zubcov a notat că în urma precipitaţiilor destul de puternice din ultima perioadă, apele din mai multe râuleţe, chiar şi din Nistru au ieşit din albie. „M-am bucurat când am văzut în ultimii ani râurile astea pline, deoarecea aceasta este o picătură de viaţă pentru organismul acesta ecosistemic al Nistrului. Să se restabilească măcar pentru o perioadă, deoarece constrcuţiile de sus tot mai mult şi mai mult se lărgesc, iar debitul Nistrului devine tot mai mic şi mai mic”, a menţionat cercetătoarea.
Directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Eco-Tiras, Ilia Trombițki, a declarat că, deşi încă în luna aprilie au fost stopate orice fel de acţiuni cu privire la construcția celor șase hidrocentrale pe fluviul Nistru, autoritățile din Ucraina nu vor renunţa la intenţiile lor. Partea ucraineană insistă că este nevoie de o evaluare aprofundată a perspectivei construcţiei. „Situaţia acum este mai bună în Moldova. Sper că şi în Ucraina va fi mai bună. Şi în aceste condiţii de democraţie, sper că deciziile vor fi luate mai democratic, cu implicarea tututor în discuţii publice”, a mai spus Ilia Trombițki.
Prezent la conferinţă, Ruslan Gavrilyuk, director executiv al Centrului Național de Mediu al Ucrainei, a declarat că oamenii trebuie să fie conştienţi de faptul că râurile reprezintă o resursă umană imensă şi valoroasă. Este vorba despre apa potabilă, despre resursele piscicole etc. Este o sarcină prioritară evaluarea impactului real al hidroenergeticii asupra acestor resurse.
Experţii au participat la un seminar organizat vineri, 28 iunie, la Chişinău, în cadrul proiectului „Aprecierea ecologică către hidroenergetică: susținerea executării legislației europene în dezvoltarea sectorului hidroenergetic în statele Parteneriatului Estic”. Proiectul este sprijinit financiar de Uniunea Europeană, în cadrul Programului de Parteneriat Estic al Forumului Societății Civile, în cooperare cu Proiectul „Crearea unui sistem de monitorizare transfrontalieră inovatoare a transformărilor ecosistemelor râurilor din bazinul Mării Negre sub impactul dezvoltării hidroenergetice și al schimbărilor climatice” – HydroEcoNex, în cadrul Programului Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, finanțat de UE prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate.
În cadrul evenimentului, ONG-iştii au discutat şi despre facilitarea implementării cerințelor europene pentru dezvoltarea hidroenergiei în Europa de Est.
