Războiul din vecinătate afectează mult Republica Moldova, chiar dacă indirect, tangențial. Totodată, tema războiului fragmentează societatea moldovenească și o poate fragmenta și mai mult după un criteriu relativ nou pe care îl putem numi convențional „lupta pentru pace”. De ceva timp, în Republica Moldova s-au profilat două curente politice cu viziuni diametral opuse în ceea ce privește instrumentele prin care Republica Moldova se poate feri de pericolul războiului. Un curent pledează pentru consolidarea potențialului de securitate și apărare al țării, iar alt curent promovează idei care resping orice acțiuni întreprinse în acest sens. Ce reprezintă aceste două curente și cine le reprezintă, ce acțiuni întreprind reprezentanții lor pentru a-și promova punctul de vedere, dar și ce interese ascund acțiunile respective au discutat invitații dezbaterii publice „Ce interese ascunde „lupta pentru pace” pe timp de război?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că eforturile pentru menținerea păcii au la bază Carta ONU. Potrivit expertului, lupta pentru pace e un concept care se referă la consolidarea eforturilor oamenilor împotriva pericolul războiului termonuclear, care reprezenta o amenințare pentru realizările civilizației și culturii. Mișcarea modernă a luptătorilor pentru pace a apărut după experiența amară, tragică a celui de-al Doilea Război Mondial și ca răspuns la amenințarea unui nou război mondial care a apărut în legătură cu ocuparea de fapt a Europei Centrale și de Est și a reacției de răspuns la acea ocupație.
Igor Boțan a explicat că noțiunea de „propagandă” se definește ca fiind – diseminare de opinii, fapte, argumente, zvonuri, informații (inclusiv distorsionate) sau informații false în mod deliberat pentru a forma opinia publică dorită și a manipula conștiința publică. Spre deosebire de metodele convenționale de prezentare a informațiilor, propaganda este deliberată și pune accent pe manipulare pentru atingerea unor scopuri predeterminate, în timp ce scopul inițial al propagandei nu este de obicei ascuns. Totodată, termenul de „fakenews” se referă la informații false sau înșelătoare (informare greșită, inclusiv dezinformare, propagandă și farse) prezentate ca știri. Termenul nu are o definiție fixă și a fost aplicat pe scară largă oricărui tip de informații false prezentate ca știri. De asemenea, a fost folosit de oameni de profil pentru a aplica la orice știri nefavorabile pentru ei.
Laurențiu Pleșca, cercetător superior în politici la German Marshall Fund, SUA, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse, a remarcat că observă cele două curente și anume cel care luptă pentru pace prin consolidarea securității, cel de al doilea presupune lupta pentru parce fără apărare, fără consolidarea securității statului sau apărării cetățenilor. El consideră că o adevărată pace, nu poate fi menținută fără o apărare a statului, o apărare robustă. „Respectiv, statul trebuie să investească în forțele armate, să se integreze, de ce nu, într-o alianță politică de genul Uniunii Europene, care asigură prosperitate economică. Și, de ce nu, pe viitor, atunci când va exista un consens în societate, o majoritate de opinii, Republica Moldova poate să se integreze într-o alianță militară. Alianță militară există de genul Alianței Nord-Atlantice, ar fi un exemplu, iar aderarea la un bloc militar ar descuraja agresiunile externe”, spune el.
Laurențiu Pleșca, care este originar din Republica Moldova, mai spune că guvernarea actuală consideră că securitatea națională este un pilon fundamental pentru stabilitatea Republicii Moldova, dar și pentru prosperitatea economică. „Asta, deoarece Federația Rusă continuă războiul hibrid care distruge securitatea Republicii Moldova, infrastructura critică pentru Republica Moldova, dar și reziliența populații în general. De aceea, referindu-ne la curentul care luptă pentru pace, dar fără a accepta că Republica Moldova are nevoie să-și întărească armată națională; de exemplu, care se află într-o situație precară, cred că adepții acestui curent își doresc de fapt demilitarizarea Republicii Moldova prin, așa-numitul, dialog, prin promovarea dialogului cu toate părțile implicate” afirmă Laurențiu Pleșca.
Andrei Rusu, expert în monitorizarea mass-media, Comunitatea WhatchDog, a spus că în Moldova există două categorii de politicieni care promovează lupta pentru pace fără consolidarea sectorului de apărare. „Prima categorie sunt politicieni deschis pro-ruși, precum Ilan Șor sau Igor Dodon, iar în cea de-a doua categorie sunt politicienii pretinși pro-europeni, precum Irina Vlah, Ion Ceban sau Ion Chicu. Scopul lor este să promoveze agenda Federației Ruse în Republica Moldova, și anume, că dacă Moldova își întărește sectorul de apărare, înseamnă că automat se implică în războiul din Ucraina, ceea ce este un fals”, a spus el.
„Totodată, ei nu menționează deschis cine este agresorul în războiul din Ucraina, evită să răspundă la aceste întrebări, iar dacă sunt prinși într-un colț și întrebați, spun printre dinți numele agresorului, însă nu condamnă și regimul lui Putin pentru atrocitățile comise. Scopul lor principal este să bage spaima în societatea din Republica Moldova, spunând că odată ce țara își întărește sectorul de securitate, asta înseamnă că se implică în război. Dar, dacă Moldova n-o să-și întărească sectorul de apărare, nu va putea preveni ce e ce a făcut Rusia în Ucraina”, susține expertul,
Dezbaterea publică la tema „Ce interese ascunde „lupta pentru pace” pe timp de război?” este ediția a 307-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
