Situația în care la bunuri și servicii se înregistrează o creștere generală a prețurilor este numită inflație. Inflația micșorează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puține lucruri decât înainte. Banii fiind la rândul lor un bun, inflația este acea variabilă care determină și prețul banilor. Altfel spus, inflația determină nivelul ratei dobânzii care în esență este „prețul banilor”, aceasta regăsindu-se ulterior în costul mai multor servicii financiare, precum ratele la credite sau ratele la depozite.
Informații despre ce reprezintă inflația, dar și care sunt consecințele acesteia sunt publicate de către Banca Națională a Moldovei în contextul campaniei de informare lansate de BNM împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare în cadrul proiectului de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”, transmite IPN.
Cauzele inflației pot fi diverse. În cele mai frecvente situații se poate vorbi despre creșterea volumului de bani aflați în circulație, creșterea prețurilor la produsele de import, creșterea cererii de bunuri sau reducerea încrederii în moneda națională. Un nivel al inflației de 5% anual este considerat optim pentru dezvoltarea economică a țării.
În cele mai multe cazuri, inclusiv în Moldova, inflația se calculează în baza indicelui prețurilor de consum (IPC). IPC măsoară tendința generală a evoluției în timp a prețurilor la un coș de produse și servicii procurate de către toți. Totodată, se ține cont de acele produse și servicii care au o pondere semnificativă în consum, cum ar fi produsele alimentare (pâine, legume, fructe, carne, zahăr, ouă, etc.), mărfurile nealimentare (încălțăminte, îmbrăcăminte medicamente, combustibili, etc.) și serviciile (energia electrică, servicii comunale, transport de pasageri).
Inflația afectează diferite persoane în mod diferit. Salariații pot câștiga sau pierde în funcție de viteza cu care angajatorii adaptează salariile la rata inflației. Pensionarii, șomerii, beneficiarii de asistență sociale pierd atunci când îndemnizațiile nu sunt indexate la timp. Aceste categorii de persoane primesc plăți fixe, în timp ce valoarea banilor, de obicei, continuă să scadă. Totodată, persoanele defavorizate și cele cu venituri mici sunt mult mai afectate de inflație decât cele cu venituri mari. Pentru aceste categorii, cea mai mare parte a cheltuielilor o reprezintă cele pentru hrană, iar creșterea prețurilor reduce din cantitatea produselor alimentare ce pot fi procurate.
Materialele din cadrul campaniei vor fi difuzate în următoarele două luni și vor fi disponibile pe paginile web ale instituțiilor implicate în informare.
