Cu bune, cu rele, anul 2017 ajunge la final și este momentul potrivit să facem totalurile. Cu această ocazie, IPN a adunat prin lume gânduri bune, de această dată doar bune, de la cei care iau decizii și de la cei pentru care se iau decizii. Ce a adus bun anul 2017? La această întrebare i-am provocat să răspundă pe cei care au acceptat să ne fie alături în dorința noastră de a găsi ceea ce este bun în lucrurile care ne înconjoară și în evenimentele care ne marchează. Chiar dacă de mai multe ori nu toate merg așa cum ne-am dori, câștigă omul și câștigă societatea care are capacitatea să vadă și în probleme, și în lucruri mai rele, o oportunitate în plus de implicare pentru a schimba lucrurile în bine. Pentru fiecare dintre subiectele abordate venim cu mai multe clasamente care reflectă poziția celor care le-au întocmit. Mai jos vedeți ce a adus bun 2017 în domeniul educației.
---
Clasamentul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării:
1. Inițierea procesului de reforme în domeniul dezvoltării curriculare.
„Acesta presupune simplificarea conținuturilor curriculare pentru toate disciplinele școlare și treptele de învățământ, dar și modificarea și dezvoltarea actualelor Planuri de învățământ care să reducă numărul de ore (2-3 ore) și de discipline școlare obligatorii (2-3 discipline de studiu) – referință pentru treapta liceală. De asemenea, este vorba despre mărirea cotei disciplinelor opționale în planurile de învățământ, ceea ce ar permite o diversificare o ofertelor educaționale pentru elevi și o lărgire a autonomiei instituțiilor de învățământ în selectarea lor, dar și extinderea disciplinelor școlare ce asigură orientarea profesională a tinerilor. Astfel, la absolvirea gimnaziului elevii să aibă pregătirea necesară pentru a-și crea propriul traseu profesional pe care urmează să-l dezvolte: fie în învățământul liceal, unde să aibă posibilitatea să primească o pregătire fundamentală pentru a accede în învățământul superior, fie în învățământul profesional tehnic, pentru a obține o profesie de meseriaș sau în colegiu, pentru a căpăta deprinderi de gestionare a diferitor domenii profesionale (maistru, diriginte de șantier, tehnician, etc.). Procesul de reforme mai presupune valorificarea competențelor TIC în învățământul general și includerea activităților de voluntariat și activităților participative ale elevilor în învățământul general ce ar permite implicarea dezinteresată a tinerilor în acțiuni de comunitare pentru dezvoltarea personală și îmbunătățirea mediului relațional între tineri și contribuie la formarea competențelor de participare a activă a lor în viața socială”.
2. Majorarea indemnizației pentru tinerii specialiști cu 50% în scopul valorificării profesiei de pedagog și atragerii cadrelor didactice tinere pentru începerea debutului în sistemul educațional.
„Indemnizația a fost majorată de la 30 de mii până la 45 de mii de lei pentru absolvenții cu studii superioare. Pentru cei cu studii medii de specialitate, indemnizația s-a majorat de la 24 de mii până la 36 de mii de lei”.
3. Formarea profesională continuă a cadrelor didactice și de conducere din învățământul general.
„Standardele de competență profesională stabilesc competențele de bază pe care trebuie să le întrunească un cadru didactic/managerial deschis și motivat spre dezvoltare profesională și atingere de performanță. La formarea profesională au participat 2537 de cadre didactice și de conducere (1856 de cadre didactice și 681 de cadre de conducere)”.
4. Alocarea a 110 milioane de lei pentru finanțarea lucrărilor de renovare a șase instituții de învățământ primar, gimnazial și liceal din subordinea autorităților publice locale.
„Mijloacele financiare necesare pentru renovare au fost aprobate în Legea Bugetului de Stat pentru 2017, din contul împrumutului acordat de Banca Mondială, în cadrul proiectului „Reforma în Educație””.
5. Reducerea normei didactice de la 20 la 18 ore săptămânal pentru cadrele didactice din învățământul primar, în scopul unificării sarcinii didactice săptămânale pentru cadrele didactice de la treptele de învățământ primar, gimnazial și liceal.
„Totodată, la tinerii specialiști s-a micșorat norma didactică de la 18 ore săptămânal – 1,0 sarcină, cu exercitarea de facto a activității didactice de 13,5 ore săptămânal – 0,75 sarcină”.
Clasamentul Asociației Obștești „Părinți Solidari”:
1. Îmbunătățirea calității alimentației în grădinițe și diversificarea meniului.
„Astfel, am obținut un control mai riguros asupra calității alimentației în instituțiile preșcolare. Am obținut elaborarea și aprobarea meniurilor-model pentru fiecare direcție educație, tineret și sport de sector; prezența mult mai frecventă a fructelor și legumelor în meniul copiilor, majorarea cu aproximativ patru lei a normei financiare zilnice pentru alimentația unui copil la grădiniță.
2. Creșterea transparenței bugetelor instituțiilor de educație din municipiul Chișinău.
„Este vorba despre date cu referire la bugetele pentru anul 2016, acestea fiind publicate pe pagina Direcției generale educație, tineret și sport”.
3. Alocarea banilor pentru produse igienice.
„Ca rezultat al flash-mobului organizat de „Părinți Solidari”, s-au alocat suplimentar două milioane de lei pentru asigurarea necesarului de produse igienice”.
4. Majorarea cu 50% a salariului bucătarilor din sursele financiare ale Primăriei Chișinău.
5. Implicarea activă a părinților în monitorizarea activității instituțiilor de educație preșcolară, solicitarea transparenței bugetare, de a asigura un nivel corespunzător de educație și de îngrijire, respectarea condițiilor sanitare etc.
P.S.: „Clasamentul nostru are la bază rezultatele acțiunilor noastre, acolo unde au fost probleme și avem îmbunătățiri. Real putem vorbi doar despre municipiul Chișinău, fiindcă nu deținem informație despre aceste aspecte în întreaga țară”.
Alte materiale din seria „Ce a adus bun anul 2017 în...”:
Ce a adus bun anul 2017 în procesul de reglementare transnistreană. Campanie IPN
