Cele mai mari deficienţe cu care se confruntă procesul de elaborare a legilor şi actelor normative rămâne proasta fundamentare a acestora de către Guvern, astfel încât nu este clar în ce măsură este justificat proiectul şi în ce măsură acesta este în stare să schimbe lucrurile într-un anumit domeniu, a afirmat Mariana Calughin, şefa Direcţiei Prevenire şi acţiune civilă din cadrul Centrului pentru combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), citată de Info-Prim Neo. Declaraţia a fost făcută vineri, 8 februarie, în cadrul Clubului jurnaliştilor de investigaţie cu tema: „Expertizarea anticorupţie a legislaţiei: realizări şi perspective”, CCCEC fiind organ abilitat prin lege pentru expertizarea permanentă a coruptibilităţii proiectelor de acte legislative şi normative.
Potrivit sursei citate, şi mai grav este faptul că foarte puţine dintre proiecte au o estimare din start a costurilor care ar fi în măsură să justifice sau să ateste beneficiile ulterioare.
Mariana Calughin a menţionat că experienţa CCCEC în acest gen de expertizare nu este relevantă la moment, pentru că este una de un singur an, până în prezent fiind întocmite cca 97 de rapoarte de expertiză, cu recomandări de îmbunătăţire a proiectelor. Ea spune că recomandările CCCEC nu pot fi ignorate fără justificare, până în prezent fiind acceptate în proporţie de circa 80%. Divergenţele apărute pe marginea anumitor recomandări sunt examinate de o comisie coordonatoare, prezidată de viceministrul Justiţiei, Nicolae Eşanu. Decizia finală aparţine Guvernului şi Parlamentului, spune Calughin.
Prezentă la şedinţa Clubului, Cristina Cojocaru, reprezentantă a Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), a menţionat că actualmente există două instituţii implicate în procesul de expertizare a coruptibilităţii proiectelor de actele legislative: CCCEC - în calitate de reprezentant al autorităţilor centrale şi CAPC - al societăţii civile. Expertizele CAPC constituie un filtru suplimentar, în cazul când se examinează proiectele expertizate deja de CCCEC. CAPC expertizează doar proiecte de acte legislative, în timp ce experţi CCCEC trebuie să asigure şi expertiza actelor normative ale Guvernului.
Potrivit Cristinei Cojocaru, CAPC a efectuat un studiu privind expertiza coruptibilităţii a 202 proiecte de acte legislative, formulând 2256 de obiecţii. Din 1064 obiecţii înaintate în 117 rapoarte de expertiză, legiuitorul a acceptat doar jumătate. Din 202 cazuri, promovarea intereselor/beneficiilor a fost depistată la 87 proiecte, fapt calificat de experţi ca fiind contrar interesului public. 20,8% din proiecte de acte legislative supuse expertizei au fost apreciate de experţii CAPC ca generatoare de prejudicii şi promotoare a unor interese individuale sau de grup. Analiza promovării unor interese în proiectele de acte legislative prin prisma autorilor proiectelor de acte legislative a demonstrat o pondere mai mare, de 65%, a proiectelor emanate de la deputaţii în Parlament în comparaţie cu iniţiativele Guvernului.
Studiul nominalizat mai atestă că din totalul celor 202 proiecte de acte legislative supuse expertizei, nota informativă a fost anexată doar la jumătate din cele publicate pe pagina web a Parlamentului. 80% din notele informative la proiectele de acte legislative au avut un caracter formal şi general, fără a explica detaliat necesitatea de promovare a acestora. În calitate de exemplu a fost fixată inscripţia “întru executarea unei porunci a Guvernului...” Din 105 proiecte supuse expertizei coruptibilităţii care au fost însoţite de note informative, fundamentarea economico-financiară a existat doar în 6 cazuri (5,7%).
Întrebat dacă au fost expertizate iniţiativele prezidenţiale cu privire la liberalizarea economiei, reprezentantul CAPC, Corneliu Gurin, a spus că aceste iniţiative au fost prezentate şi aprobate în regim de urgenţă şi experţii nu au avut timp pentru prezentarea opiniilor. El spune însă că au existat obiecţii generale, legate de încrederea contribuabililor – dacă mai departe aceştia vor achita impozite sau nu. Recentele declaraţii ale Inspectoratului fiscal potrivit cărora pe parcursul anului 2007 au fost acumulate noi datorii de peste 400 mln lei lasă impresia că există un efect nociv de la implementarea unor astfel de iniţiative, a subliniat Gurin.
Deşi la moment există un Centru de armonizare a legislaţiei cu cea comunitară, se întocmeşte expertiza cu privire la coruptibilitatea legislaţiei, totuşi în foarte puţine cazuri asemenea expertize se realizează cu adevărat, a declarat Gurin.
Până în prezent, mecanismului de expertiză a coruptibilităţii şi-a demonstrat totuşi eficienţa pentru că din ce în ce în ce mai multe proiecte sunt elaborate mai calitativ, deşi nimeni nu a fost tras la răspundere pentru lacunele anterioare. De asemenea, s-a demonstrat deschiderea Parlamentului faţă de contribuţiile societăţii civile, a menţionat Corneliu Gurin, citat de Info-Prim Neo.
