La două săptămâni de la sesizarea înaintă de către președintele Igor Dodon, Curtea Constituțională încă nu s-a expus cu privire la termenul de trei luni după care apar circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului. Mai exact dacă cele trei luni se numără de la validarea mandatelor de deputat sau de la ședința de constituire a Parlamentului. Solicitat de IPN, serviciul de presă al Curții a spus că sesizarea se află în proces de examinare, iar termenul în care CC se poate expune este de șase luni.
Contactat de IPN, consilierul prezidențial, Maxim Lebedinschi, a menționat că a solicitat examinarea sesizării șefului statului în mod de urgență. Însă, potrivit lui, nu există o prevedere legală care ar stipula examinarea urgentă. „Întrebările urmează să le adresați Curții Constituționale și nu nouă. Noi am făcut sesizarea, am solicitat examinarea în regim de urgență, dar deja Curtea decide. Ar trebui să primim răspuns până la expirarea a cel puțin a unuia dintre termene. Așa ar fi corect și logic”, susține Maxim Lebedinschi.
Expertul constituțional, Nicolae Osmochescu, a declarat pentru IPN că în prevederile legale nu se conțin stipulări privind examinarea de urgență. „Asta e la discreția Curții Constituționale. Ar fi corect să respingă sesizarea, deoarece nu există obiectul sesizării. Totul e stipulat în Constituție”, explică expertul. În opinia sa, termenul se calculează de la data când a avut loc ședința de constituire a Parlamentului – 21 martie. Astfel, data când expiră termenul-limită de dizolvare a Parlamentului este 21 iunie.
Constituția prevede că „în cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate dizolva Parlamentul”.
