Cinci profesori turci expulzați din Republica Moldova, în septembrie 2018, au fost condamnați în Turcia la închisoare pe termene cuprinse între șapte și 12 ani. În toate cele cinci cazuri, cauzele se află în procedură de apel în instanța din Turcia. După condamnarea Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a emis recent o decizie cu privire la executarea hotărârii Ozdil și alții, prin care le cere autorităților moldovenești să întreprindă mai multe măsuri de ordin individual, dar și general. Informațiile în acest sens au fost prezentate de către reprezentanții Centrului de Resurse Juridice din Moldova și Asociației Promo-LEX.
Într-o conferință de presă la IPN, Daniel Goinic, consilier juridic la CRJM, a declarat că, în iunie 2019, CEDO a pronunțat hotărârea sa în cauza Ozdil și alții împotriva Republicii Moldova. Acea cauză se referea la reținerea și expulzarea ilegală a cinci profesori turci de pe teritoriul Republicii Moldova în Turcia. Atunci CEDO a constatat că reclamanții nu au avut acele garanții naționale și internaționale de respectare a drepturilor omului în momentul reținerii și extrădării lor. După pronunțare, apare o altă etapă importantă, și anume executarea hotărârii CEDO. Apare rolul organismului politic al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care are scopul de a supraveghea măsurile individuale și generale luate de către autoritățile statului pârâit în vederea prevenirii și curmării violării dreptului omului pe viitor.
Daniel Goinic a menționat că printre măsurile de ordin general, dispuse de Comitet, se numără ajustarea legislației în ceea ce ține de șederea străinilor și procedura de extrădare. Comitetul subliniază inadmisibilitatea unei influențe necorespunzătoare asupra Serviciului de Informații și Securitate. Statul este încurajat să consolideze instituția, fără ca asupra ei să existe interferențe politice. Comitetul a îndemnat SIS să manifeste toleranță zero față de detențiile arbitrare și transferurile extralegale. La fel, statul este chemat să asigure o anchetă efectivă a incidentului din septembrie 2018. Or, Comitetul nu vede în Republica Moldova un mecanism efectiv de supraveghere și responsabilizare a acțiunilor colective ale angajaților serviciilor secrete. Instituția europeană are dubii că procesul care a adus la încălcarea drepturilor reclamanților s-a făcut prin intermediul unei singure persoane.
În luna februarie a anului curent, agentul guvernamental a remis un plan de acțiuni, care prevede o descriere a situației celor cinci cetățeni extrădați, condamnați ulterior în Turcia.
Vadim Vieru, director al programului Drepturile Omului, Promo-LEX, s-a referit la măsurile individuale indicate de Comitetul de miniștri. Structura a luat act de decizia Curții de Apel Chișinău, care a dispus Biroului pentru Migrație și Azil să acorde statutul de refugiat unuia dintre solicitanți, chiar dacă acest lucru s-a întâmplat post-factum. Comitetul a invitat autoritățile să informeze cu privire la rezultatul procedurilor aflate pe rol în legătură cu alți doi solicitanți. De asemenea, Comitetul a invitat autoritățile să obțină de la autoritățile turce mai multe informații detaliate despre starea reclamanților în închisorile din Turcia, precum și informații cu privire la rezultatele procedurilor de apel în dosarele lor penale.
Vadim Vieru, care este și avocatul rudei unuia dintre profesori, spune că soția are o comunicare limitată și că ea nu poate obține informații despre condițiile de detenție sau alte informații relevante. Or, potrivit lui, asupra acestor informații ar putea insista Guvernul.
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a mai solicitat ca Guvernul de la Chișinău să prezinte, până în luna septembrie, informații despre evoluțiile din cauza penală în care a fost condamnat fostul director SIS și recursul depus în instanța de apel de către soția unui dintre profesorii turci.
Conferința face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.
