_.png)
Câţi viitori primari vor merge la Bruxelles? Analiză Info-Prim Neo
- 23.05.2011 06:22
- 1285
- 7 minute(ă)
-
Este de aşteptat că după vizita la Bruxelles a candidatului Partidului comuniştilor (PCRM) la funcţia de primar al Chişinăului, Igor Dodon, şi alţi candidaţi vor întreprinde acţiuni febrile pentru a repeta aceeaşi mişcare. Este de aşteptat ca cineva dintre ei chiar să şi reuşească, deşi nu se ştie dacă se merită.
Vizita lui Igor Dodon la Bruxelles, în special, întrevederile la Comisia Europeană, este una spectaculoasă ca formă, dar lipsită de prea mare conţinut. Este spectaculoasă pentru că a fost acceptată la solicitarea unui simplu deputat în Parlamentul unei mai mult decât simple ţări, cum este Republica Moldova în raport cu UE. Ulterior, s-a dovedit că acesta este şi unul dintre tocmai 14 candidaţi la funcţia de primar al capitalei acestei „mai mult decât simple ţări”. Vizita este lipsită de prea multă consistenţă pentru că nu în cadrul vizitelor de acest fel se iau deciziile importante. Or, reprezentanţi ai Moldovei cu grade politice şi prerogative decizionale incomparabil mai mari decât cele ale lui Dodon, au făcut naveta la Bruxelles mult de mai multe ori... Consistenţa vizitelor se măsoară prin schimbările spre bine care au sau nu au loc în Moldova după ele. Şi soluţiile pe care spune Igor Dodon că le-a colectat în cadrul întrevederilor cu prim-ministrul Belgiei şi cu primarii mai multor localităţi importante, pot fi studiate, chiar cu mai mult succes, de la calculatorul de acasă, sau, şi mai bine, de la calculatoarele unor experţi calificaţi care ar lucra pentru un candidat la primărie.
Indiscutabil, această vizită are importanţă electorală locală şi de aceea alţi candidaţi vor încerca să reducă din handicap pe ultima sută de metri ai campaniei electorale, cu mize foarte mari, {eventual, pentru următoarea campanie electorală}. Nu este exclus să se întâmple minunea şi aceste vizite să aibă loc, chiar dacă timp a rămas foarte puţin, iar agenda înalţilor demnitari europeni se stabileşte cu multe luni înainte şi prin proceduri birocratice foarte complicate. Bruxellesul le-a satisfăcut guvernanţilor actuali ai Republicii Moldova capricii mult mai mari.
Primul pretendent ar putea fi candidatul Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, actual primar al Chişinăului. În acest sens, Chirtoacă va apela la Delegaţia UE de la Chişinău şi la preşedintele român, Traian Băsecsu, pentru înalte recomandări. Din motive lesne de înţeles, el nu poate apela la Vlad Filat, care are relaţii mai apropiate cu Bruxellesul, nici la Marian Lupu care are ceva relaţii şi, cu atât mai mult, la Mihai Ghimpu, care nu s-a ales cu o relaţie specială cu UE şi, se pare, cu nimeni din afara Republicii Moldova după dublul său mandat de preşedinte-spicher. Astfel, Dorin Chirtoacă poate reuşi să meargă la Bruxelles, dar el va fi al doilea, doar al doilea după Igor Dodon, şi de aceea nu se merită. Dorin Chirtoacă ar mai putea merge, de asemenea, la Congresul Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, unde este de presupus că ar trebui să aibă el personal suficiente relaţii.
Un scenariu similar pentru vizita la Bruxelles, dar cu acelaşi rezultat, ar putea fi descris pentru Valentina Buliga, candidat la Primărie din partea Partidului Democrat (PDM). Cu diferenţa că pentru ea ar putea obţine această favoare actualul preşedinte-spicher, Marian Lupu, şeful acesteia pe linie de partid.
Lista pretendenţilor ar putea fi prelungită, dar nu foarte mult. Toţi însă vor face mai întâi coadă la Delegaţia UE la Chişinău, dacă nu au şi făcut deja, pentru că timp a rămas foarte şi foarte puţin.
Prin vizita sa la Bruxelles, Igor Dodon nu şi-a făcut o favoare sie, el le-a făcut o defavoare candidaţilor democraţi. Şi aceasta este importanţa electorală a ei pe plan local, moldovenesc. Majoritatea alegătorilor lui Dodon, care sunt alegătorii PCRM, nu sunt suporterii cei mai buni ai structurilor europene, din contra. S-ar putea chiar să piardă ceva din voturile tradiţionale ale electoratului comunist. De asemenea, el nu şi-a atras voturi din partea susţinătorilor convinşi ai formaţiunilor din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), pentru că un singur gest nu schimbă convingerea oamenilor. Dar un gest de acest nivel poate influenţa alegătorii indecişi sau dezamăgiţi în prestaţia formaţiunilor de la guvernare, cu viziuni pro-europene.
În toată această afacere legată de vizita candidatului PCRM la Bruxelles, are o importanţă cu adevărat mare o sintagmă strecurată de stafful electoral al lui Igor Dodon şi lăsată fără atenţie de către presă şi analişti. Aceasta este sintagma „însoţit de Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova”. Potrivit autorilor, această formulă urma să sugereze că UE atribuie vizitei respective o importanţă aparte şi că ea oferă privilegiu unuia dintre cei 14 candidaţi.
Pentru această formulă există trei explicaţii posibile: 1. Este mai mult o doleanţă sugerată de tehnologii politici ai PCRM decât o realitate, o formulă „trasă de păr” în scopuri electorale. Aceasta inclusiv pentru că, după protocol, doar un demnitar de rang înalt poate fi însoţit de persoane cu rang mai mic; 2. UE a simţit post-factum delicateţea situaţiei când îi oferă acest privilegiu unuia dintre candidaţi, chiar dacă întrevederile au fost convenite cu mult înainte, pe când încă nu se cunoştea că Igor Dodon va fi candidatul PCRM la Primăria capitalei. Europenii sunt oameni educaţi şi nu au putut da înapoi după ce s-au aflat aceste noi circumstanţe. Dirk Schuebel ar fi zburat în acelaşi avion cu Igor Dodon, inclusiv pentru a se asigura că nu este expusă reputaţia Delegaţiei la Bruxelles; 3. Este un semnal de avertisment pentru AIE: „Dacă lucrurile nu vor merge cum trebuie, UE are cu cine lucra în Republica Moldova...”.
Oricum, însăşi vizita unui candidat în structurile administraţiei locale la Bruxelles, precum şi mişcările ulterioare în jurul acesteia, vin să demonstreze încă o dată tendinţa de implicare a unor resurse semnificative, în particular, cu voia sau fără voia partenerilor internaţionali ai Moldovei, într-o campanie electorală cu mize mult mai mari decât alegerile locale.
[Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo]
