Dacă există ceva care îngrijorează cel mai mult în legătură cu războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, în afară de războiul propriu-zis, este atitudinea de aprobare a războiului de către o parte considerabilă a populației din Rusia, dar și din alte țări, inclusiv din Republica Moldova. Multă lume se întreabă de unde vine această aprobare nefirească pentru oameni și pentru umanitate în acest secol al 21-lea, când este evident că mor mii și zeci de mii de oameni, inclusiv sunt omorâți civili nevinovați, copii, când sunt distruse din temelie zeci și zeci de localități, când milioane și milioane de oameni și-au pierdut sau și-au părăsit casele, apropiații? O explicație ar putea fi căutată în faptul că nu toată lumea înțelege bine motivele acestui război, diferența dintre motive reale și pretexte inventate, nu înțelege caracterul adevărat al acestui război. Despre pretexte și motive, despre caracterul și efectele de moment ale acestui război au discutat participanții la dezbaterea publică, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că războiul este înțeles drept o luptă armată între state sau grupuri de state pentru a atingerea anumitor obiective prin mijloace violente. Potrivit lui, Carta ONU și Convenția a IV-a de la Haga privind legile și obiceiurile războiului cer statelor aflate în conflict să ia toate măsurile pentru a preveni războiul. „Dacă părțile nu au ajuns la un acord de pace, atunci trebuie prezentat un ultimatum sau o declarație de război. În lipsa unui ultimatum sau a unei declarații, este vorba despre ceea ce se numește agresiune perfidă”, a spus el.
„Convenția privind definiția agresiunii, încheiată în 1933, prevede că atacatorul este cel care săvârșește o agresiune, o declarație de război față de alt stat, un atac, o invazie pe teritoriul altui stat fără declararea războiului etc.”, explică Igor Boțan. Potrivit expertului, agresiunea se referă la utilizarea forței armate a unui stat împotriva suveranității, integrității teritoriale și independenței politice a oricărui alt stat. „Respectiv, războiului agresiv este împotriva păcii internaționale și implică responsabilitatea internațională”. Totodată, războaiele pot fi calificate conform mai multor tipuri – externe, interne, mondiale, coloniale, civile, religioase etc.
„Dacă ne referim la operațiunile militare, atunci acestea sunt activitățile cu caracter militar de o intensitate inferioară războiului. În cazul războiului ruso-ucrainean, se evită invocarea acestuia din considerente pur juridice. Dacă Rusia ar fi declarat război Ucrainei, atunci, potrivit articolului 353 din Codul Penal al Rusiei, conducerea de vârf a Federației Ruse ar trebui să fie judecată și condamnată până la 15 ani de pușcărie. Deci, operațiunile militare se folosesc adesea pentru demonstrarea puterii militare și pentru organizarea în avans a intervenției armate”, spune Igor Boțan.
Anneli Ute Gabanyi, politolog german, cercetător principal la Institutul de Cercetare al Radio Europa Libere din München și la Institutul de Studii internaționale și de Securitate din Berlin, a menționat că justificarea Rusiei pentru a-și legitima atacul asupra Ucrainei este una „absolut perfidă”. „Or, se vorbește despre „demilitarizarea” unei țări, care după anexarea Crimeii din 2014, s-a trezit la realitatea dură și a început să se apere de aceste agresiuni absolut legitim. „Denazificarea” este total absurdă în condițiile în care președintele Ucrainei este evreu. Rusia a pedalat foarte mult pe acest grup Azov, care înainte de a fi încorporat în gărzile ucrainene, a avut într-adevăr o ideologie mai de dreapta, dar nu se poate vorbi despre o țară întreagă în acești temeni, nu se mai poate vorbi despre așa ceva”, a notat Anneli Ute Gabanyi, care este și autor de studii de istorie recentă și de studii de securitate privind România și Republica Moldova.
În opinia sa, există motive declarate de Rusia care se referă la întregul proces de lărgire NATO și a Uniunii Europene. „Or, Rusia a cerut la început garanții scrise din partea statelor occidentale, potrivit cărora urmau să fie revizuite hotarele NATO, stabilite după anul 1997, când la Madrid s-a hotărât lărgirea alianței. Și aceste solicitări ne mai întâlnite în istoria contemporană, bineînțeles nu au putut fi acceptate de statele de occidentale și nici de statele care, nesilite de nimeni, dar din frica de Rusia au aderat la NATO”, a spus ea.
Ex-vicepremierul pentru reintegrare, Victor Osipov, fost ambasador al Republicii Moldova la OSCE, a menționat că pentru acest război există explicații sau interpretări date de cele două părți – Moscova și Kiev – evident diferite. „Motivele pentru declanșarea războiului eu le-al numi mai mult pretexte, care au fost invocate unele în public, altele au fost ascunse – țin exclusiv de Federația Rusă – care este singura autoare și singura responsabilă de această agresiune. Este un război nedeclarat, nedrept al Rusiei împotriva Ucrainei”, opinează Victor Osipov.
„Pretextele enunțate în public de către partea rusească, inclusiv despre anexări sau alipiri ale teritoriilor ucrainene la Rusia, care au fost declarate inițial greșeală de exprimare, s-au confirmat după trei luni de la declanșarea războiului, foarte multe lucruri deja ies la iveală. Și aici este vorba despre acțiunile forțelor de ocupație pe teritoriile din Ucraina pe care s-a instalat. Este vorba despre crearea „administrațiilor locale” și multe alte acțiuni, inclusiv înscenarea solicitărilor de a fi alipiți Federației Ruse, iar propaganda rusească mediatizează toate astea”, a spus el.
„Printre pretexte se înscrie și reacția la extinderea NATO, care este principalul argument geopolitic invocat de Moscova. Un pretext nedeclarat în discursul președintelui rus, dar care sună foarte des și apăsat este refacerea sau mai bine zis distrugerea modelului unipolar în care se pretinde că SUA ar juca rolul principal și revenirea la multilateralism. Acestea sunt pretextele, iar obiectivele sunt – anexare de teritorii, distrugerea Ucrainei și în special a căii ei de integrare în lumea occidentală, în Uniunea Europeană și în Alianța Nordatlantică”, a mai spus Victor Osipov.
Dezbaterea publică la tema „Care sunt motivele și caracterul războiului ruso-ucrainean? Despre ce vorbesc ele Republicii Moldova?”, organizată de IPN, a fost ediția a 247-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
