Adoptarea bugetului de stat pentru 2020 a trezit multe polemici și îngrijorări, pe fundalul caracterului expansionist al programelor investiționale și a deficitului bugetar sporit în context electoral, dar și în contextul relaxării politicii monetare. Caracterul electoral al deficitului planificat ar putea avea repercusiuni asupra stabilității finanțelor publice și creșterii economice pe termen mediu și lung. Concluziile se regăsesc în publicația Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” „Realitatea Economică: top 10 evenimente economice ale anului 2019 și top 10 provocări pentru 2020”, transmite IPN.
Potrivit experților, o analiză mai atentă a Legii bugetului de stat pentru 2020 relevă faptul că doar 10% din spațiul fiscal este destinat măsurilor de politici noi, iar 90% contribuie la realizarea măsurilor de politici asumate în anii precedenți. Principalele măsuri de politici ale proiectului de buget pentru anul 2020 se referă la extinderea autonomiei financiare locale prin creșterea defalcărilor din impozitul pe venit al persoanelor fizice și suplinirea Fondului de susținere financiară a teritoriilor cu 10% din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător
O măsură este majorarea salariilor cu 6-10% pentru majoritatea angajaților bugetari, precum și implementarea programelor de asistență socială care prevăd prestații sociale mai mari pentru susținerea persoanelor cu venituri mici. În plus, parametrii macroeconomici prevăzuți în legea bugetului sunt bazați pe o prognoză de ușoară înrăutățire a condițiilor economice din 2020.
Experții precizează că deficitul bugetului public național este planificat la nivelul de 3,3% din Produsul Intern Brut. „Dacă excludem influența asupra deficitului a proiectelor finanțate din surse externe, nivelul planificat al deficitului se încadrează în regula bugetar-fiscală stabilită în legea finanțelor publice de 2,5% din PIB, calculat fără granturi. Din această sumă, deficitul aferent proiectelor investiționale finanțate din contul împrumuturilor externe va constitui 4,8 miliarde de lei sau 65,3%. Respectiv, deficitul bugetar pe componenta de bază va fi de 2,6 miliarde de lei sau 34,7% din deficitul total al bugetului de stat, ceea ce constituie 1,1% din PIB-ul scontat pentru anul 2020”, se menționează în publicație.
Principalele surse de finanțare a deficitului bugetului de stat sunt surse externe, intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe (FMI, UE, BM, România). Din surse interne sunt emisiunile de valori mobiliare de stat și mijloace din privatizarea patrimoniul public. Totodată, dacă se ține cont că regula permite depășirea nivelului-limită al deficitului bugetului public național doar în condițiile existenței surselor reale de finanțare a proiectelor de investiții capitale finanțate din surse externe, există riscuri reale ca prognozele Guvernului să nu se realizeze.
În primul rând, programul de asistență FMI se termină în martie 2020, iar practica generală a acestei instituții este de a nu negocia/aproba acorduri în anii electorali, ori 2020 este un an electoral. În al doilea rând, intervine condiționarea asistenței financiare de către Uniunea Europeană prin implementarea măsurilor anticorupție, asigurarea statului de drept, continuarea reformelor structurale, în special reforma justiției. Și aceste condiționalități sunt susținute și de Banca Mondială în Moldova, dar programul de guvernare actual nu conține angajamente clare pe nici una din aceste componente. O altă sursă de risc ține de creșterea împrumuturilor Guvernului de la băncile comerciale prin emiterea valorilor mobiliare de stat, fapt ce ar putea submina creditarea sectorului privat. Băncile vor prefera să-și canalizeze lichiditățile spre plasamente practic fără risc în detrimentul sectorului real, care în condițiile încetinirii economice din 2020 ar putea prezenta mai multe riscuri.
