În viitorul apropiat s-ar putea să apară anumite probleme legate de capacitatea institutului de carabinieri de a gestiona ordinea publică şi acestea ţin atât de cultura corporativă a sistemului de carabinieri, precum şi de abordarea, în general, a libertăâiklor publice în republica Moldova. Declaraţii în acest sens a făcut pentru Info-Prim Neo Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO). „Există şapte proiecte de legi, inclusiv, Legea cu privire la carabinieri, Legea cu privire la organizarea şi activitatea poliţiei etc., care vin în esenţă să revizuiască organizarea sistemului poliţienesc în Moldova. Conform acestora se doreşte transmiterea tuturor funcţiilor de menţinere şi apărare a ordinii publice carabinierilor, iar activitatea de investigaţie să rămână în poliţie”, a spus Sergiu Ostaf. Potrivit directorului CReDO, în procesul de exercitare a noilor funcţii, carabinierii s-ar putea să se confrunte cu anumite probleme în condiţiile când nu am mai avut această funcţie niciodată. Sergiu Ostaf a precizat că problemele se pot agrava şi ţinând cont de cultura corporativă, destul de opacă, în activitatea poliţiei. La fel, trezeşte îngrijorare lipsa instrumentelor de responsabilizare în ceea ce priveşte activitatea viitorilor carabinieri care vor prelua o foarte mare sarcina. „Aici nu trebuie să uităm că, astăzi, unităţile de carabinieri nu sunt altceva decât instituţii militare, pentru că ele actualmente includ persoane înrolate în serviciul militar cărora se preconizează să li se transmită sarcina de a menţine ordinea publică. Imaginaţi-vă că toate întrunirile publice care se desfăşoară în Chişinău sau în ţară acum o să fie facilitate de către carabinieri cu cultura lor corporativă de militari şi aici s-ar putea să avem foarte multe probleme. Astfel de probleme au existat în 2006, 2007, 2008, atunci când poliţia s-a confruntat cu cu incapacitatea de a gestiona corect întrunirile”, a mai declarat Sergiu Ostaf. Directorul CReDO a menţionat că, potrivit proeictelor de lege menţionate, aparatul central al Ministerului de Interne (MAI) va fi demilitarizat şi vor activa doar funcţionarii publici. „Scopul este foarte clar şi cred că trebuie încurajată demilitarizarea aparatului central. Totodată, există anumite carenţe în ceea ce priveşte exercitarea controlului din partea aparatului central asupra funcţionării departamentului poliţiei. Proiectul de lege cu privire la departamentul poliţiei nu are indicatori de performanţă şi nu asigură suficientă transparenţă, nu prevede cum departamentul poliţiei va raporta aparatului central, dar şi societăţii despre performanţele sale”, a spus Sergiu Ostaf. Planul de reformare a MAI presupune 8 etape şi este orientat spre executarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în contextul Programului naţional de implementare a Planului de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize. Impactul major care se aşteaptă a fi obţinut în urma reformei este prestarea serviciilor calitative de către MAI şi subdiviziunile subordonate, crearea unui sistem simplu şi accesibil al serviciilor şi asigurarea unui mecanism adecvat şi durabil de majorare a salariului angajaţilor.