Capitala Republicii Moldova marchează 577 de ani de la prima atestare
Oraşul Chişinău – capitala Republicii Moldova – îşi serbează astăzi, 14 octombrie, hramul şi 577 de ani de la prima atestare. Această zi este declarată liberă în capitală şi sunt organizate mai multe manifestări. Prima menţiune a localităţii datează din anul 1436, iar ulterior este descris un târg rural prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Naşterea Fecioarei şi Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, transmite IPN.
Chişinăul este numit şi „Oraşul din piatră albă”, deoarece în oraş sunt multe clădiri deschise la culoare, fiind construite din piatra de calcar. Primul vers al imnului oraşului este: „Oraşul meu din albe flori de piatră”. Potrivit datelor Primăriei municipiului Chişinău, oraşul propriu-zis are peste 589 de mii de locuitori, însă ţinând cont că în capitală sunt concentrate majoritatea instituţiilor de învăţământ şi companiilor cu cei mai mulţi angajaţi – aici locuiesc mai multe persoane, care au venit din alte localităţi din ţară să înveţe sau să muncească. În componenţa municipiului Chişinău intră, de asemenea, mai multe mai multe localităţi-satelit, astfel încât numărul total al populaţiei capitalei Republicii Moldova este de circa 800 mii de oameni.
Astăzi capitala va fi gazda a 32 de delegaţii oficiale din 13 ţări. Inaugurarea sărbătorii va începe cu Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Naşterea Domnului”. După care, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, va avea loc o prezentare a Ansamblului Academic de Dansuri Populare „Joc”. Baritonul Andrei Jelihovschi şi soprana Mariana Bulicanu vor intona imnul capitalei.
Garda de Onoare a Muzeului Unirii din Alba Iulia, România, va reconstitui o bătălie istorică dintre daci şi romani. Vor fi prezentate tactici de luptă ale dacilor şi romanilor şi vor fi înfăţişate personalităţi precum domnitorul Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara şi Regina Maria a României. Seara, orchestra Fraţilor Advahov va susţine un recital împreună cu interpreţi autohtoni. Invitatul special al sărbătorii este interpreta Andra din România. Ca de obicei, seara se va încheia cu focuri de artificii.
În Chişinău au locuit mai multe personalităţi marcante, precum scriitorii Grigore Vieru, Alexandru Hâjdeu, Alexei Mateevici, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Constantin Negruzzi, Lev Tolstoi şi Aleksandr Puşkin. Aici au mai locuit fabulistul Alecu Donici, Gala Galaction, scriitor şi teolog, traducător al Bibliei în limba română, Ion Aldea Teodorovici, interpret şi compozitor. Un timp la Chişinău a locuit şi Leonid Brejnev, mai târziu secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Natalia Obrenovic (născută Keşcu), regină a Serbiei.
Regretatul poet Dumitru Matcovschi a comparat Chişinăul cu un colţ de rai: „Ştiu că sunt oraşe mari /unii le visează chiar. Dar eu nu dau pe nimic/Chişinăul meu cel mic!”. Compozitorul Eugen Doga a declarat că multe state şi-ar dori să aibă o aşa capitală frumoasă precum Chişinăul şi că are multe motive pentru a crede într-un viitor frumos al oraşului. Soprana Valentina Naforniţă a spus că orice anotimp are o culoare anume în Chişinău, că oraşul este foarte colorat şi o atrage mereu.
