Unele prevederi ale proiectului Legii pentru modificarea şi completarea Codului de Procedură Civilă necesită a fi revăzute sau chiar eliminate, întrucât aduc atingere unor drepturi fundamentale recunoscute justiţiabililor sau sunt inoportune pentru sistemul jurisdicţional al ţării noastre la faza când credibilitatea actului de justiţie sunt grav afectate. Concluzia aparţine experţilor Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), care au efectuat o expertiză a proiectului din perspectiva drepturilor omului.
Expertul CAPC, Adelina Bîcu, a declarat vineri, 3 iulie, la o conferinţă de presă la IPN că autorul proiectului de lege este Centrul de Reformă în Sistemul Judecătoresc. Judecând după Nota informativă, proiectul are drept scop decongestionarea instanţelor de judecată prin introducerea unor instituţii noi pentru legislaţia naţională şi excluderea sau modificarea unor reglementări imperfecte ale legislaţiei procedurale care generează dificultăţi de interpretare şi aplicare atât pentru instanţe, cât şi pentru justiţiabili.
Adelina Bîcu a menţionat că, în mare parte, proiectul poate fi apreciat ca unul conform prevederilor constituţionale, legislaţiei corelative, standardelor internaţionale şi jurisprudenţei CEDO, însă există anumite deficienţe. De exemplu, odată cu aprobarea modificărilor, medierea judiciară va deveni obligatorie, fapt apreciat de expert ca unul pozitiv, însă trezeşte obiecţii faptul că medierea urmează să fie desfăşurată de către judecător. „În viziunea noastră, procedura medierii trebuie să rămână în competenţa mediatorilor, aşa cum prevede legea actualmente ”, a notat Adelina Bîcu, precizând că în mai multe state medierea este efectuată de judecători, dar acolo gradul de încredere a populaţiei în acei magistraţi este unul foarte înalt, ceea ce nu se atestă la noi.
Expertul a menţionat că o altă obiecţie trezeşte propunerea care se referă la taxa de stat, care în prezent se achită în momentul depunerii cererii de chemare în judecată. Odată cu introducerea modificărilor, aceasta va fi achitată doar după ce va fi pronunţată o decizie irevocabilă. În opinia expertului, această propunere vine ca o garanţie suplimentară la principiul accesului liber la justiţie, însă acest fapt ar putea afecta vizibil procesul de colectare a taxei care este destinată, în principal, pentru întreţinerea sistemului judecătoresc, în condiţiile în care o bună parte din deciziile irevocabile nu se execută.
O altă obiecţie se referă la introducerea procedurii scrise pentru cererile cu valoare redusă sau invocarea excepţiilor procesuale care vor determina finalizarea procesului fără examinarea fondului. În acest sens, se propune ca în cazul cererilor, care nu vor depăşi 50 de mii de lei, să fie aplicată procedura scrisă, adică doar va fi depusă cererea, dosarul va fi examinat în lipsa părţilor, iar judecătorul va emite o decizie în scris. Potrivit expertului, în statele europene există o asemenea practică, însă suma-plafon este una mult mai mică, iar reclamantul este în drept să aleagă modul în care se va desfăşura procesul. În opinia sa, aprobarea acestei prevederi ar afecta dreptul la un proces echitabil.
Expertul a mai spus proiectul conţine un şir de aspecte pozitive, cum ar fi stabilirea termenelor concrete de examinare a dosarelor, dreptul reclamantului de a solicita înlocuirea pârâtului etc. La fel, o bună parte din prevederi sunt practici preluate din experienţa statelor europene, însă acestea nu întotdeauna au fost ajustate la realităţile din Republica Moldova.
Expertiza a fost realizată în cadrul implementării proiectului „Armonizarea legislaţiei cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.
