Proiectul Legii cu privire la Serviciul Naţional de Informaţii (SNI) al Republicii Moldova şi proiectul Legii pentru modificarea şi completarea legii privind statutul ofiţerului de informaţie şi securitate vor genera costuri suplimentare din bugetul de stat, însă autorul iniţiativelor legislative nu prevede de unde vor fi luaţi aceşti bani. Este una dintre concluziile experţilor Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) care au analizat iniţiativele legislative din perspectiva drepturilor omului.
Expertului CAPC, Viorel Pîrvan, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă la IPN, că ambele proiecte de lege corespund, în linii generale, normelor constituţionale, dar şi celor internaţionale. Totuşi, unele aspecte ale iniţiativelor ar fi contrare unor jurisprudenţe sau unor decizii ale Curţii Constituţionale. De asemenea, iniţiativele legislative ar genera cheltuieli suplimentare din bugetul de stat. „Pentru proiectul de lege cu privire la Serviciul Naţional de Informaţii sunt stabilite anumite indemnizaţii pentru persoanele care conlucrează, cooperează în mod confidenţial cu Serviciul Naţional de Informaţii. Anume în cazul decesului acestor persoane este prevăzută o indemnizaţie de deces de 60 de salarii lunare. Autorul legii a stabilit că ar fi nevoie de 360 000 pentru o persoană în caz de deces.”
Şi proiectul pentru modificarea şi completarea Legii nr. 170-XVI din 19. 07. 2007 privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate prevede un şir de cheltuieli.
„Pentru achitarea indemnizaţiilor băneşti pentru fortificarea sănătăţii colaboratorilor sau ofiţerilor de informaţie şi securitate, s-au făcut nişte calcule estimative, e nevoie în jur de patru milioane de lei pe an. Pentru achitarea indemnizaţiilor când aceşti ofiţeri de informaţii sunt detaşaţi în alte localităţi se oferă o indemnizaţie lunară de şase mii de lei şi pentru fiecare membru al familiei câte 650 de lei”.
În acest context, expertul CAPC aminteşte prevederea Curţii Constituţionale care arată că „orice modificare sau amendament care presupune cheltuieli bugetare trebuie să fie acceptate de către Guvern”. Cheltuielile pentru aceste iniţiative legislative nu au însă acceptul executivului.
Viorel Pîrvan spune că normele prevăzute în aceste proiecte de lege vor fi declarative atâta timp cât nu sunt specificate sursele de finanţare.„ Statul are obligaţia de a asigura această categorie de populaţie, dar în lipsa unor resurse financiare şi dacă nu este indicat de unde vor fi luaţi aceşti bani, aceste norme vor fi declarative”.
Expertul CAPC a constatat şi alţi factori de vulnerabilitate în proiectele de lege vizate. Astfel, proiectul de lege privind SNI stabileşte competenţa acestuia de a realiza activităţi de prevenire, identificare şi constatare a unor infracţiuni, cum ar fi organizarea migraţiei ilegale ce defăimează imaginea statului în plan extern, însă nu este definit conceptul de „defăimarea imaginii statului în plan extern”, iar o astfel de infracţiune nu există în Codul Penal al Republicii Moldova.
Potrivit expertului CAPC, implementarea acestor două proiecte legislative fără introducerea modificărilor de rigoare va asigura insuficient principiile transparenţei, participării şi responsabilizării.
