Candidaţii la funcţia de deputat donează mai mulţi bani decât câştigă, ONG
- 03.11.2010 07:42
- 967
- 3 minute(ă)
-
Mulţi dintre candidaţii la funcţia de deputat donează partidului sume mult mai mari decât cele care se conţin în declaraţiile pe venit, a declarat preşedintele Centrului pentru Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, la o masă rotundă la care reprezentanţii societăţii civile au discutat despre transparenţa surselor de venituri şi cheltuieli ale partidelor politice în campania electorală şi pârghiile legale de verificare a acestora, transmite Info-Prim Neo.
,,Uneori te întrebi de unde vin aceste surse financiare declarate Comisiei Electorale Centrale şi care este scopul lor. Surse apropiate partidelor spun că, de fapt, banii vin de la anumiţi agenţi economici şi sunt împărţiţi pe la anumiţi candidaţi. Parcă n-ar fi nimic negativ aici, dar totuşi, atunci când partidul va ajunge la guvernare va trebui să plătească nişte poliţe acestor donatori”, a menţionat Cornelia Cozonac.
Analistul Corneliu Ciurea, expert al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, a subliniat că pe lângă donaţiile mari, există şi o altă problemă, şi anume, liderii politici, fiind constrânşi, încep să-şi vireze banii către persoane terţe. De obicei, este vorba de persoane din mediul rural, care de multe ori nici nu ştiu pentru ce semnează. Astfel apar acele donaţii „mici” de 20, 50, sau chiar 80 de mii de lei.
Potrivit unui alt expert IDIS, Sergiu Lipcean, scandalurile ce ţin de finanţarea partidelor politice în campania electorală sunt rezultatul deficienţelor din Codul Electoral şi din Legea cu privire la partidele politice. Sergiu Lipcean consideră defectuoasă prevederea legală, potrivit căreia o persoană fizică poate dona partidului până la 1,5 milioane de lei, iar o persoană juridică – 3 milioane de lei.
,,În Republica Moldova pot verifica resursele financiare ale partidelor CEC, Ministerul Justiţiei, Curtea de Conturi şi Inspectoratul Fiscal, lucru care duce la o situaţie ambiguă, deoarece CEC are dreptul să monitorizeze activitatea financiară a partidelor doar în perioada campaniei electorale, iar celelalte instituţii au misiunea de a face verificări între campanii”, a subliniat expertul.
În context Corneliu Ciurea a menţionat că sunt verificate doar cheltuielile ce ţin de publicitate electorală, fie stradală, fie la radio şi televiziune. Dar nicio instituţie nu verifică cheltuielile ce ţin de transport, cheltuielile de întreţinere a staffurilor centrale şi teritoriale, chirii şi alte cheltuieli care nu sunt declarate, dar care se ridică pentru un partid mare la 17 milioane de lei.
Potrivit experţiilor IDIS, în funcţie de cheltuieli partidele se pot împărţi în 3 categorii. În prima, cea a granzilor, se înscriu partidele cu sume între 1,5 şi 3 milioane de dolari cheltuieli pentru campanie. Cea de a doua categorie cheltuie în medie până la 1,5 milioane de dolari şi partidele mici, cu cheltuieli de până la 500 de mii de dolari. Într-un raport pe final de campanie IDIS va indica care dintre concurenţii electorali din ce categorie face parte.
