Papilomavirusul uman (HPV) este una din cele mai răspândite infecții cu transmitere sexuală. Virusul este deseori vinovat de apariția cancerului sau a pre-cancerului. Este un virus care mutează, având circa 200 de „frați” și circa 40 de serotipuri care au o afinitate specială față de organele genitale. Virusul poate fi tratat fără a apela la medicament, cu ajutorul sistemul imun al fiecărei persoane. Dacă tratarea nu are loc și boala progresează, se apelează la altă metodă de tratament, transmite IPN.
Într-un live organizat de ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Maxim Calaraș, ginecolog-obstretician, a declarat că, din ce se cunoaște, HPV poate provoca boli canceroase precum verucii. Alte sereotipuri cauzează cancer sau schimbări pre-canceroase care provoacă cancer de col uterin, de vagin, vulvă, cancer penian la bărbați, cancer anal la ambele sexe. 100% de forme de cancer de col uterin și cel epitelial sunt provocate de HPV, totul depinde de serotipul de virus luat și cât timp se află acesta în celulele afectate.
În opinia lui Maxim Calaraș, cancerul de col este de fapt „o rușine a societății”, având în vedere cunoștințele pe care le are astăzi medicina și termenul de dezvoltare a cancerului – până la 15 ani. „Dacă ești diagnosticată cu o formă de cancer de col uterin înseamnă o lipsă de respect pentru corpul tău”, consideră medicul. Cancerul de col uterin are puține simptome: sângerarea care poate apărea spontan sau după contactele sexuale, uneori apare durerea, edeme la nivelul picioarelor etc. „Dacă nici atunci nu te prezinți la medic, nu știu ce trebuie să se mai întâmple”, a mai spus medicul.
Cea mai bună soluție pentru prevenirea cancerului provocat de HPV este vaccinarea. Există trei tipuri de vaccin în acest sens: bivalent din Marea Britanie, care acoperă doar tipurile 16, 18 ale virusului, cele mai periculoase, care se fac responsabile de 70% din cazurile de cancer de col uterin și 90% cancer de anus. Este vaccinul cvadrivalent din SUA, destinat tipurilor 16,18, 6-11, care în 90% cauzează veruci anorectale. Vaccinul nonvalent, la fel din SUA, care mai acoperă pe lângă cele 4, încă 5 tipuri suplimentare care se fac responsabile de cancerul orofaringian, vaginal și valvar. Vaccinul nonvalent nu este în țară, celelalte două sunt.
Potrivit lui Maxim Calaraș, inițial, grupurile țintă pentru vaccinare erau fetele de 11-12 ani. Acum, odată cu schimbarea normelor etice ce țin de relațiile sexuale, și băieții au început să ia aceste forme de cancer. Astfel, sunt și fetele, și băieții grup țină. Se pot vaccina și copiii după 13 ani, dar și tinerii de peste 26 de ani. În Moldova e prezent vaccinul gratuit cvadrivalent, care se pune în 2 doze. În Moldova băieții nu se vaccinează. Infectarea cu HPV are loc odată cu începerea vieții sexuale, de aceea fetele se vaccinează la o vârstă mai mică.
Se amână vaccinarea contra HPV la persoanele care dezvoltă o boală infecțioasă, inclusiv respiratorie. Cu precauție se administrează vaccinul celor care au dovedite deja patologii de coagulare a sângelui și celor care fac sincope. Reacții care pot apărea după vaccin des întâlnite sunt: durerea locală, roșeață și starea de guturai. Dacă aceste simptome apar înseamnă că sistemul imun răspunde la vaccin. Reacții rar întâlnite sunt șocurile anafilactice. Testul Papanicolau trebuie făcut odată la 3 ani, chiar dacă există un vaccin în copilărie. Depistată la timp, boala poate fi tratată.
Studiul național despre cunoștințele, atitudinile și practicile în domeniul prevenirii cancerului de col uterin arată că 59 la sută dintre femeile cu vârsta de 25-61 de ani din Republica Moldova nu au făcut niciodată un test citologic. Cele mai multe femei care nu au făcut testul sunt din sudul țării, dar și din familiile sărace.