Campanie  IPN 
Retrospectiva unei crize. La un pas de prăpastie

Anul 2013 a fost marcat, chiar de la început, de o profundă criză politică, care ar fi putut duce ţara în alegeri parlamentare anticipate, iar actuala guvernare la un eşec răsunător în cadrul scrutinului. Politicienii au avut destulă maturitate să înţeleagă care este riscul, au depăşit neînţelegerile pe interior şi au reuşit să obţină, la sfârşit de noiembrie, parafarea Acordului de Asociere cu UE şi recomandarea Comisiei Europene de liberalizare a regimului de vize pentru moldoveni. Ciclul de materiale cu genericul: „Retrospectiva unei crize. La un pas de prăpastie” vine să răspundă la întrebarea cum vor influenţa evenimentele din 2013 opţiunile cetăţenilor în anul viitor, an electoral, şi care sunt învăţămintele ce trebuie trase.

Guvernul depune jurământul

Guvernul Leancă depune jurământul la 31 mai. Noul executiv păstrează în mare parte componenţa celui precedent, s-au schimbat doar câţiva miniştri.  Natalia Gherman este promovată din funcţia de viceministru în cea de vicepremier, ministru al afacerilor externe şi integrării europene.  Deputatul democrat Vasile Botnari este numit şef la Ministerul Transporturilor. Iar în fruntea Ministerului Culturii vine Monica Babuc, ex-consilier al preşedintelui Parlamentului. Octavian Bodişteanu a schimbat funcţia de viceministru pe cea de ministru al tineretului şi sportului. Iar fostul viceministru al educaţiei, Tatiana Potâng, este numită vicepremier pentru probleme sociale.

Oficialii europeni salută învestirea noului guvern. Catherine Ashton, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, şi Štefan Füle, comisarul pentru extindere şi politica europeană de vecinătate, au adresat un mesaj autorităţilor moldoveneşti: „Aceasta pune punct unei crize politice extinse, care a pus în pericol stabilitatea instituţiilor de stat din Republica Moldova. Invităm autorităţile şi cetăţenii Republicii Moldova să reconsidere necesitatea unei reforme constituţionale care ar consolida principiul echilibrului instituţional şi ar preveni apariţia unor crize similare pe viitor”.

Guvernul va continua implementarea agendei europene, astfel încât, până la Summitul de la Vilnius, să fie finalizate toate etapele de negocieri pe subiectele prioritare privind integrarea europeană, inclusiv privind crearea Zonei de Comerţ Liber dintre Moldova şi UE, şi realizarea condiţionalităţilor Planului privind liberalizarea regimului de vize. Despre aceasta a declarat prim-ministrul Iurie Leancă la prima întrunire cu ambasadorii statelor UE, acreditaţi în Republica Moldova.

Primele 100 de zile

Trei obiective-cheie ale echipei guvernamentale pentru primele 100 de zile ale Guvernului Leancă au fost stabilite următoarele: crearea locurilor de muncă, lupta împotriva corupţiei şi accelerarea procesului de integrare europeană. Guvernul organizează, în premieră, câteva şedinţe tematice privind situaţia din învăţământ, constrângerile pentru agenţii economici şi problemele de mediu.

Pe 11 şi 12 iunie are loc ultima rundă de negocieri pe marginea creării Zonei de Liber Schimb, Aprofundat şi Cuprinzător cu UE. Negocierile dintre Moldova şi UE au început la 19 martie 2012, aceasta fiind a 7-a rundă. Crearea Zonei de Comerţ Liber asigură integrarea economică a Republicii Moldova în spaţiul comunitar şi presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, libera circulaţie a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare. Conform studiului efectuat de către Uniunea Europeană, această zonă va impulsiona exporturile moldoveneşti în ţările Uniunii Europene cu 16%, iar PIB-ul ţării va spori cu 5,6%.

La 21 iunie Parlamentul a votat o declaraţie cu referire la situaţia din raioanele de est ale Republicii Moldova, după mai multe acţiuni unilaterale provocate de Tiraspol în Zona de Securitate. Parlamentul chemă părţile implicate în rezolvarea conflictului transnistrean, dar şi ţările garant să se aşeze la masa de negocieri şi să ia decizii la calm. Liberalii conduşi de Mihai Ghimpu, socialiştii lui Igor Dodon şi deputatul neafiliat Mihai Godea nu au susţinut declaraţia, deoarece o considerau sterilă.

A fost lansată construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni la 27 august. Urmează ca gazul din România să ajungă prin ţeava către Republica Moldova din luna aprilie 2014.

Este concesionat Aeroportul Internaţional Chişinău pentru 49 de ani unei companii ruseşti. Guvernul a luat decizia de a nu participa la emisia suplimentară de acţiuni la Banca de Economii, astfel pierzând pachetul majoritar de acţiuni la această instituţie.

La 19 septembrie premierul raportează, într-o conferinţă de presă, că Guvernul şi-a onorat principalele angajamente pentru primele 100 de zile, dar mai rămân multe de făcut pentru ca cetăţenii să aibă de lucru la ei acasă, să nu întâlnească funcţionari şi judecători corupţi şi să se simtă ca în Europa în Republica Moldova. Potrivit lui Iurie Leancă, în aceste 100 de zile au fost semnate două acorduri de finanţare, cu BEI şi BERD, care vor permite reabilitarea a 330 de kilometri de drumuri începând cu anul viitor. Au fost oferite granturi pentru ca întreprinderile mici şi mijlocii să îşi extindă afacerile şi să angajeze mai multă forţă de muncă. În total, au fost acordate peste 1600 de granturi şi credite. În agricultură au fost oferite subvenţii în sumă de 122 de milioane de lei. Acestea au atras investiţii private adiţionale de peste 640 de milioane de lei. Tot în primele 100 de zile, a fost lansat serviciul e-apostilă, pentru ca oamenii să nu mai stea în rânduri interminabile la ghişee.

De asemenea, executivul s-a angajat să atragă noi oameni în forţele de menţinere a ordinii publice. În sistemul Ministerului Afacerilor Interne au fost suplinite în jur de 1300 de locuri de muncă, dintre care 236 au fost ocupate de femei.

Victor Juc: Coaliţia este acum stabilă

Vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Victor Juc, a declarat pentru IPN că această criză de la începutul anului a fost creată premeditat şi cu bună ştiinţă, însă atunci când protagoniştii au conştientizat că situaţia iese de sub control au căutat posibilităţi să revină la normalitate. Până în ultimă instanţă, s-a ieşit cu unele pierderi prin fragmentarea Partidului Liberal. Însă, până la urmă, Guvernul Leancă s-a dovedit a fi benefic din mai multe puncte de vedere – a apărut o stabilitate politică relativă şi Republica Moldova a fost readusă la normalitate.

Stabilitatea politică i-a adus Moldovei acel răgaz necesar pentru finalizarea negocierilor pe marginea Acordului de Asociere cu UE. Cea mai mare reuşită a Coaliţeii Pro Europene în acest an este parafarea acordului. Coaliţia acum este stabilă şi nu va permite disensiuni până la semnarea acordului cu UE şi chiar până la iniţierea campaniei electorale. Moţiunile de cenzură propuse periodic de către comunişti nu vor avea alte rezultate, iar Guvernul nu va demisiona.

Victor Juc crede că la următorul scrutin electoral cele 3 partide din coaliţie vor veni cu mesaje pro-europene, dar tactic vor acţiona diferit. Partidul Democrat va cocheta şi cu Rusia, Partidul Liberal Democrat va insista pe susţinerea Partidului Popular European, iar Partidul Liberal Reformator va spune că a salvat parcursul european prin acordarea voturilor necesare. Partidul de opoziţie – PCRM – va continua hărţuirea guvernării prin moţiuni de cenzură şi prin anunţarea de noi revoluţii.

„Eu întrevăd o stabilitate politică relativă şi camuflată. Protagoniştii politici se vor pregăti de alegerile parlamentare. Dacă va câştiga opoziţia, aceasta va încerca să modifice vectorul dezvoltării strategice, iar actuala coaliţie va depune efroturi ca Acordul de Asociere să fie semnat, ratificat şi implementat. Nu cred că 2014 se va deosebi radical de 2013, se va tatona terenului, se va acumula efort pentru bătălia din campania electorală”, a subliniat Victor Juc.

Ambiţii cumpătate

Alegerea lui Iurie Leancă în calitate de premier şi a lui Igor Corman ca preşedinte de Parlament a adus linişte în activitatea structurilor de stat. Vlad Filat  pe post de premier şi Marian Lupu  în calitate de spicher se dovedeau a fi mai vulcanici şi urmăreau scopuri mai mari decât ceea ce-şi puteau permite. Leancă şi Corman sunt mai echilibraţi, ei nu doresc să devină lideri de partide sau lideri de opinie. Ei au introdus o atmosferă de lucru care a mărit eficienţa instituţiilor pe care le conduc. Ambiţiile acestor doi politicieni nu sunt atât de mari încât să bulverseze activitatea instituţiilor.

Referindu-se la deciziile guvernării de a nu participa la emisiunea suplimentară de acţiuni la Banca de Economii şi cea privind concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău, Victor Juc spune că în campania electorală se va aduce aminte despre tot ce s-a făcut şi tot ce nu s-a făcut. Mai ales opoziţia parlamentară şi cea extraparlamentară va lovi în guvernare prin aceste decizii. „Nu cred că partidele de la guvernare vor avea mult de pierdut din cauza acestor acţiuni deoarece sunt fapte consumate. Dacă banca va activa normal, discuţiile despre înstrăinarea acţiunilor nu vor aduce pierderi substanţiale de imagine pentru guvernare. Iar dacă în 2014 vor începe anumite modernizări la aeroport, guvernarea va putea folosi acest lucru în favoarea sa”, a opinat expertul.

Lecţii de învăţat

Anul 2013 a devenit unul foarte important pentru Republica Moldova, deoarece s-a parafat Acordul de Asociere cu UE. S-a crezut că se va putea chiar semna acest acord, dar din cauza crizei nu s-a reuşit. Învăţămintele pe care trebuie să le tragă societatea şi guvernarea e că Republica Moldova este un stat mic, care are nevoie de stabilitate politică, are nevoie de dialog pentru a putea guverna în coaliţie. Elitele politice trebuie să fie responsabile faţă de mesajele lor, iar guvernările, dacă nu vin cu rezultate palpabile, atunci vor fi taxate la alegeri.

În Republica Moldova vectorul geopolitic rămâne determinant pentru opţiunile partidelor, însă în competiţia „integrarea europeană” vs „integrarea euroasitică”  întâietate are cea europeană, fiindcă reprezintă un model de dezvoltare, notează Victor Juc. În Moldova este nevoie de o elită politică nouă, pragmatică, o elită care pune pe prim plan interesele naţionale şi nu pe cele de grup, spune analistul. Este necesar ca în Parlament să ajungă profesionişti, jurişti ,politologi, sociologi şi economişti, care adoptă legi în conformitate cu standardele europene.

Mariana Galben, IPN