Dialogul între fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul agricol, precum și cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, urmează să fie instituționalizat prin intermediul camerelor agricole. Un proiect de lege privind organizarea și funcționarea camerelor agricole în Republica Moldova a fost votat de curând în prima lectură de către legiuitori. În contextul lansării consultațiilor publice pe acest subiect, Agenția de presă IPN a organizat dezbaterea publică întitulată „Camerele agricole în Uniunea Europeană, modele pentru Republica Moldova”, la care s-a discutat despre necesitatea implementării acestui proiect, rolul camerelor agricole în dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. De asemenea, participanții au analizat modele europene, inclusiv, pe cel românesc, pentru a contura propriul model, axat pe cele mai bune practici din exterior.

Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al agriculturii și industriei alimentare, Republica Moldova, a declarat că astăzi agricultura este în marea sa majoritatea subdezvoltată – există agricultori extrem de performanți, dar puțini și există foarte mulți care fac agricultură de subzistență, unii dintre ei nu nicio formă juridică. În multe cazuri este vorba mai despre agricultură de subzistență, decât agricultură care ar putea fi catalogată ca o activitate economică. În plus, spune ministrul, foarte mulți dintre agricultorii din Moldova nu au acces la informații, nu au acces la niciun fel de subvenții, pentru că nu au formă juridică. „Abia de doi ani de zile, cu ajutorul Ministerului Agriculturii, se promovează intensiv metoda de constituire a asociațiilor profesionale. Și în 2023, în premieră, agricultorii nu au putut primi subvenții, dacă nu sunt membri ai unei asociații profesionale și acest lucru a dat roade”, explică Vladimir Bolea.

Potrivit lui, Republica Moldova se pregătește de procesul de preaderare la UE care presupune și fonduri. Fondurile de preaderare au o singură menire – pregătirea cadrului economic pentru concurența extraordinar de puternică din partea tuturor statelor UE, în special din Bazinul Mării Negre. „Toate aceste probleme erau puse în fața noastră și noi trebuia să găsim soluții pentru ele, să identificăm modul în care ajungem cu politicile statului, cu măsurile de subvenționare, cu consultanță la fiecare agricultor. În 2023, a fost creat în premieră absolută Centrul de consultări în agricultură. Spre deosebire de colegii noștri din România, am reușit acest lucru la o diferență de 24 de ani”, a notat vicepremierul Vladimir Bolea.

Vicepremierul a declarat că tot spectrul de dificultăți a impus căutărea unei soluții pentru a crea un cadrul legal, în baza căruia se vor dezvolta armonios agricultorii din Republica Moldova. Și acest cadru sunt camerele agricole, care reprezintă un model preluat din alte state UE. „Asta a fost ideea ca noi să venim cu un model de asociere a agricultorilor, ca ei să aibă acces, să rezolve și să răspundă provocărilor. „Camera agricolă nu este nimic altceva decât o comunitate profesională a agricultorilor. Și noi trebuie să dezvoltăm agricultura deja îndepărtându-ne de cadrul acesta de agricultură de subzistență și de amatori spre un nivel profesionist. Și aceasta pentru că fermierul și agricultorul este o profesie destul de complicată, care presupune extrem de multă tehnologie, extrem de multă știință. Agricultura înseamnă protecție socială, înseamnă localitățile noastre rurale. Deci, agricultura este atât de complexă încât ea nu poate fi luată ca o activitate oarecare, ci ca una strict profesionistă”, a precizat Vladimir Bolea.

Filialele acestui Centru de consultări în agricultură se vor regăsi în toate camerele agricole, spune Vladimir Bolea.

Gheorghe Lăcătușu, șef serviciu, Direcția generală politici agricole, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale al României, a menționat că în Uniunea Europeană există trei modele de consultanță agricolă, iar Ministerul Agriculturii al României a preluat încă în anii 90 modelul anglo-saxon. „Ne confruntam și noi cu problemele legate de organizarea fermierilor, erau preocupările legate de viitoarea preaderare la Uniunea Europeană. Beneficiam și de fonduri europene și trebuia să știm cum le gestionăm și fermierii să folosească în mod eficient acele fonduri. Ministerul Agriculturii de atunci a optat pentru modelul anglo-saxon, prin înființarea agențiilor constituite doar de specialiști”, explică responsabilul.

Potrivit lui, ulterior, inclusiv în contextul unor curente politice, s-a renunțat la modelul anglo-saxon, în favoarea modelului franco-austriac – modelul de camere agricole. Potrivit lui, diferența este că în prima structură se regăsesc doar specialiști, iar în camerele agricole specialiștii sunt coordonați de fermieri. „Problema aceasta s-a pus la noi, dar nu a funcționat, deși avem o lege care și astăzi este neabrogată. Din păcate, în România, acest model nu a putut să fie aplicabil. După părerea noastră, faptul că s-a gândit de sus în jos, adică să se aleagă șefi marii fermieri, dar există o mare discrepanță între viziunile micilor fermieri și ceea ce consideră marii fermieri, care au posibilitatea să-și finanțeze propriile servicii de considerente. Or, la noi lucrul acesta nu a fost înțeles bine și s-a mers să punem înainte șefii. Deci, acest sistem în România nu a funcționat și nu funcționează nici astăzi, deși legea există în continuare”, susține Gheorghe Lăcătușu.

Potrivit lui Gheorghe Lăcătușu, pe de altă parte, există și cealaltă structură, după modelul anglo-saxon, care a fost integrată în cadrul direcțiilor agricole. În paralel, s-a stimulat sectorul privat pentru absorbția fondurilor europene. S-au dezvoltat foarte mult firmele private care asigură consultanță fermierilor în ceea ce privește elaborarea proiectelor de finanțare. „Aici a fost o poveste de succes pentru noi, pentru că dacă nu au fost camerele agricole, care să preia această atribuție, a venit sectorul privat. Dar în prezent avem servicii de consultanță în structurile publice ale direcțiilor agricole, au fost integrate, descentralizate. Ele oferă consultanță pe înțelesul fermierilor”, a mai spus Gheorghe Lăcătușu.

Ina Butucel, director, Componenta mediu de afaceri și politici în agricultură, Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală, Republica Moldova, a declarat că, până a iniția procesul de elaborare a proiectului de lege, a fost analizată experiența altor state, care au demonstrat modele de succes de organizare a camerelor agricole. S-a studiat modelul din Slovenia, austriac, polonez și ungar. „Am ajuns la concluzia că anumite elemente sunt benefice de a fi preluate practic din toate modele analizate, dar de bază a fost cel austriac. Și aceasta deoarece camerele agricole au fost constituite după principul abordării de jos în sus – un model care este absolut potrivit și Republicii Moldova”, precizează Ina Butucel.

Potrivit ei, la nivel regional vor fi constituite 10 camere agricole, în care fermierii își vor delega reprezentanți în organele de conducere ale acestor camere. Este vorba despre adunarea generală a membrilor camerelor, un consiliu care va coordona activitatea camerei și va exista un director executiv ales prin concurs și care va asigura activitatea propriu-zisă a camerei agricole. Totodată, toate aceste camere urmează să delege reprezentanți în Camera Agricolă Națională, care va fi acel for-umbrelă care va coordona toate 10 camere la nivel național. De asemenea, va fi liantul în procesul de luare a deciziilor și adoptare a politicilor publice de către Guvern.

„De ce zi liant? Deoarece camera agricolă va avea un reprezentant al său chiar și în Colegiul Ministerului, în diverse comisii, grupuri de lucru create de Ministerul Agriculturii sau de alte ministere, pentru procesul de luare a deciziilor pertinente sectorului agricol. Proiectul de lege prevede un asemenea mecanism de colaborare și de dialog dintre camerele agricole și autoritățile publice”, afirmă Ina Butucel.

Potrivit ei, tot modelul austriac a oferit suficientă experiență și informații pentru a prelua și aspecte legate de finanțarea activității camerelor agricole – element nu mai puțin important pentru a asigura sustenabilitatea lor. „Statutele camerelor agricole vor prevedea ca surse de finanțare a acestora să fie, pe de o parte, cotizațiile de membru. Fiecare fermier contribuind prin această cotizație, în mod instant își arogă dreptul și accesul la serviciile pe care camera urmează să le presteze sub aspect de consultanță, acces la tehnologii, la procese, la surse de finanțare, proiecte care sunt în derulare sau urmează să fie implementate. Pe de altă parte, alte surse, camera agricolă, în calitatea sa de reprezentantă a fermierilor, le poate accesa din diverse fonduri care sunt disponibile sectorului asociativ”, a mai spus Ina Butucel.

Viorel Morărescu, șef Direcție politici în sectorul vegetal, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale al României, consideră că ideea de a construi camerele agricole de jos în sus este un lucru bun. Și aceasta pentru că sunt implicați fermierii. „Atunci când pliem pe nevoile fermierilor putem să avem și rezultate, și fermierii să fie mulțumiți de serviciile pe care dumneavoastră sau experții pe care o să-i angajați o să le ofere fermierilor. Atât fermierii mari, cât și fermierii mici, chiar dacă cei mari au posibilitatea să-și angajeze consultanță proprie, au și ei nevoie de anumite informații, de anumite elemente. Cu atât mai mult fermierii mici, care sunt practic neajutorați, atunci când vorbim de informare, de consultanță, de consiliere, de transfer tehnologic din cercetare către fermieri”, opinează responsabilul.

În opinia sa, este necesar să existe specialiști pregătiți în funcție de specificul raioanelor, care la rândul lor să fie formați profesional pentru ceea ce înseamnă consultanță. Or, ei trebuie să ofere consultanță tehnică, economică, managerială, de marketing etc. „Deci, lucrurile nu sunt atât de simple. De exemplu, noi avem departamente și echipe pentru scrierea proiectelor pentru fonduri europene. Sunt oameni pregătiți, instruiți și proiecte tip, pe care să le implementeze pentru fermieri. Un alt exemplu aș da privind formarea profesională, cursuri de formare profesională pentru cei care nu au o pregătire – o facultate sau un liceu agricol și nu au o diplomă. În acest sens sunt cursuri de formare profesională, acreditate de Ministerul Muncii”, susține Viorel Morărescu.

Dezbaterea publică întitulată „Camerele agricole în Uniunea Europeană, modele pentru Republica Moldova”, este a patra ediție din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.